România înregistrează un deficit al contului curent peste 8% din PIB și riscă devalorizarea leului

Deficitul de cont curent al României a ajuns la 8,2% din PIB în 2025, un semnal de alarmă privind presiunea tot mai mare pe moneda națională. Potrivit Gândul, preluat de Mediafax, fără intervenția Băncii Naționale a României (BNR), leul se va devaloriza, aceasta fiind o consecință directă a dezechilibrelor externe semnificative.

👉Detalii despre creșterea deficitului de cont curent în 2025

Conform raportului anual publicat de BNR, deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro în 2025, reprezentând 8,2% din PIB, față de 6,7% în 2024. Această valoare indică o problemă structurală majoră, România importând mult mai mult decât exportă, în special în domeniul bunurilor. De exemplu, țara exportă porumb, dar importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat.

Sectorul serviciilor rămâne mai echilibrat, cu un excedent la export, mai ales în IT și transporturi. Totuși, în turism, cheltuielile românilor în străinătate depășesc veniturile generate de turiștii străini în România. Pe ansamblu, principalii parteneri comerciali sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria, iar piața internă se bazează pe finanțare externă, fapt ce poate duce la presiuni devalorizante asupra leului.

👉Cauzele dezechilibrelor și impactul asupra economiei românești

Raportul BNR identifică ca principale cauze ale creșterii deficitului creșterea importurilor, stagnarea exporturilor și un deficit al balanței bunurilor care a ajuns aproape de 33 de miliarde de euro. Aceste probleme sunt atribuite competitivității scăzute a producției interne și unei cereri interne ridicate. De asemenea, serviciile au generat un surplus mai mic din cauza scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri.

Intrările de fonduri europene au scăzut, reducând capacitatea de echilibrare a contului curent, iar sectorul public este principalul responsabil pentru deteriorarea situației. În schimb, sectorul privat a menținut un echilibru relativ. Reducerea deficitului depinde de creșterea producției locale și dezvoltarea exporturilor, necesare pentru a diminua dependența de finanțarea externă.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat la Digi24 că România a făcut „câțiva pași mici în direcția bună” prin echilibrarea bugetului și reducerea deficitului, dar reformele esențiale încă lipsesc. Experții consideră că situația poate fi controlată pe termen scurt, însă, pe termen mediu, creșterea costurilor de finanțare și vulnerabilitățile externe impun ajustări ale cheltuielilor.

Raportul BNR subliniază că, deși riscurile externe sunt moderate, cu vulnerabilități ce nu depășesc nivelurile de alertă, menținerea unui nivel adecvat al rezervelor este esențială pentru soliditatea poziției externe a României în perioada următoare.