Update 16 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
În 2025, piața imobiliară din Iași a demonstrat un echilibru remarcabil, evitând salturi spectaculoase de preț, dar păstrând atractivitatea pentru cumpărători și chiriași. Conform unei analize realizate de Imobiliare.ro, orașul s-a distins prin accesibilitate atât în sectorul vânzărilor, cât și în cel al închirierilor, rămânând o opțiune preferată pentru cei care caută locuințe bine poziționate, la prețuri mai moderate comparativ cu alte centre urbane importante.
Piața imobiliară din Iași a urmat în 2025 o traiectorie diferită față de alte orașe mari din România, care au înregistrat creșteri de preț mai vizibile. În timp ce Cluj-Napoca, București sau Brașov au înregistrat noi maxime de tarifare, Iașiul a păstrat un ritm mai moderat, cu un interes concentrat pe zonele accesibile și cu numeroase oferte de locuințe.
Conform datelor Imobiliare.ro, cartierul Tătărași a fost una dintre cele mai căutate zone pentru cumpărători, datorită prețurilor competitive și ofertei consistente. Pe piața închirierilor, Bularga a fost remarcată ca una dintre cele mai ieftine zone, cu o chirie medie lunară de 250 euro, aspect care a sporit atractivitatea acesteia pentru chiriași cu bugete mai restrânse.
Oferta de apartamente la vânzare a fost concentrată în cartiere precum Tătărași, Podu Roș și Nicolina, care au susținut tranzacții constante în 2025. Cel mai ieftin cartier rămâne Galata, cu un preț mediu de 1.570 euro/mp pentru locuințe vândute. Comparativ, orașele din vest și sud au avut prețuri semnificativ mai mari, deși unele zone au înregistrat volume similare de tranzacționare.
Deși cartierul Copou-Sărărie este unul dintre cele mai scumpe din Iași, rămâne cel mai dorit de chiriași, datorită proximității față de universități, spațiilor verzi și infrastructurii urbane. Apartamentele de închiriat s-au regăsit frecvent în Copou-Sărărie, dar și în Tătărași sau Podu Roș, zone care au alimentat constant piața locală, conform retrospecției realizate de Imobiliare.ro.
În 2025, Cluj-Napoca a rămas cel mai scump oraș pentru cumpărarea de locuințe în România, cu un preț mediu ce a depășit 3.200 euro/mp. Brașovul a urcat în topul zonelor exclusiviste, iar Bucureștiul a înregistrat simultan recorduri de preț și unele dintre cele mai accesibile cartiere mari.
În centrul Iașului, chiria medie a fost de 540 euro lunar, situându-se sub nivelurile din alte centre urbane mari, precum Timișoara (600 euro), Brașov (630 euro), Constanța (750 euro), Cluj-Napoca (700 euro) și București (2.200 euro). De asemenea, prețul mediu pentru un apartament în zona centrală a fost de 2.917 euro/mp, mai mic cu cinci euro decât în București și cu peste o mie de euro mai scăzut decât în centrul Clujului.
O pensiune turistică situată în Poiana Brașov se află pe piața imobiliară cu un preț de 1.800.000 de euro, fiind considerată cea mai scumpă ofertă din stațiunea montană. Imobiliare.ro notează că proprietatea este o casă individuală cu 15 camere și se găsește în apropierea pârtiei de schi, având facilități moderne și o suprafață generoasă.
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a atins 141.794 în primele 11 luni ale anului 2025, o creștere de 21,22% față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Dintre acestea, 92.765 reprezintă înmatriculări de SRL-uri.
Noul ministru al Economiei, Irineu Darău, subliniază necesitatea refacerii relației de parteneriat între stat și antreprenori. Într-un interviu acordat RFI, acesta menționează că va căuta soluții pentru ca mediul de afaceri să nu mai perceapă statul drept un obstacol, ci ca pe un partener de încredere.
Noua conducere a Ministerului Economiei anunță o viziune clară asupra managementului companiilor de stat, bazată pe criterii de performanță. Irineu Darău, ministrul Economiei, subliniază în interviul acordat postului RFI intenția de a continua reformele inițiate de predecesorul său, Radu Miruță, și de a implementa standarde clare pentru evaluarea rezultatelor în cadrul ministerului.