Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a prezentat recent detalii despre modul în care se vor schimba prețurile la energia electrică în România după liberalizare. El a spus că în prezent există trei plafoane pentru facturile la electricitate, stabilite în funcție de consum. Primul plafon este de 0,68 lei pentru un consum de până la 100 kWh pe lună, al doilea de 0,8 lei pentru până la 255 kWh, iar cel de-al treilea de 1,3 lei pentru consumul peste 300 kWh lunar.
El a menționat că, potrivit datelor oficiale ale ANRE, în România sunt aproximativ 8,7 milioane de consumatori casnici. Dintre aceștia, circa 4 milioane au un consum mediu de 46 kWh pe lună, pentru care plata în ultimii trei ani a fost de aproximativ 31 de lei lunar. Burduja a explicat că dacă acești consumatori aleg cele mai bune oferte pe piața liberă după 1 iulie, factura lor lunară se poate majora cu 17-20 de lei, ajungând la aproximativ 50 de lei.
"Deci în loc de 31 de lei, factura ar putea fi de 50 de lei, dacă nu sunt consumatori vulnerabili, caz în care vor primi ajutor de la stat pentru a nu suporta o creștere semnificativă", a spus ministrul la radio România Actualități, citat de newsbv.ro.
Potrivit lui Burduja, mai sunt 3,2 milioane de consumatori care folosesc în medie 147 kWh pe lună. Pentru aceștia, tarifele după liberalizare ar putea ajunge între 153 și 165 de lei pe lună, o creștere de 35-40 de lei față de perioada anterioară. El adaugă că, pentru acești consumatori, diferența ar putea echivala cu aproximativ un leu pe zi.
Ministrul sugerează ca fiecare român să folosească comparatorul de prețuri de pe site-ul posf.ro, administrat de ANRE, pentru a găsi cele mai bune oferte din piață. Astfel, consumatorii pot vedea rapid tarifele actuale și pot alege oferta cea mai ieftină sau cea mai convenabilă, ceea ce poate duce la facturi în jur de un leu per kWh, sub plafonul de 1,3 lei, menționează el.
Burduja adaugă că peste 1,4 milioane de consumatori cu un consum lunar mai mare de 255 kWh vor putea, după 1 iulie, să reducă facturile cu 20-25%. În plus, statul pregătește un mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, adică cei care au un consum lunar până în 100 kWh, prin acordarea unei sume lunare de ajutor pentru a evita creșterea facturilor, precizează el.
El mai afirmă că, deși se vorbește despre o criză sau o apocalipsă energetică, situația nu este atât de gravă, pentru că plafonarea tarifelor a menținut prețurile constante în ultimii ani, fără a fi indexate cu inflația, ceea ce el consideră o noutate în economie. Potrivit ministrului, creșterile de câțiva lei pe zi sau pe lună nu trebuie să genereze panică, ba chiar vor aduce beneficii pentru consumatori, dacă aceștia se informează și aleg cele mai bune oferte.
Relatează, de asemenea, că o mai mare concurență între furnizori va duce la scăderea tarifelor, dacă consumatorii vor verifica constant și vor schimba furnizorul dacă găsesc oferte mai bune. Burduja subliniază importanța responsabilității consumatorilor în alegerea serviciului, pentru a stimula piața și pentru a obține prețuri mai mici.
ANAF a început, în această săptămână, o amplă verificare fiscală privind posibile exporturi de profituri realizate de companii active în România. Vizate sunt 2.768 de societăți comerciale, care trebuie să transmită date detaliate despre cheltuielile realizate între 2020 și 2024. .
Acționarii IAR Ghimbav au aprobat, în Adunarea Generală de luni, noi administratori provizorii, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București, scrie financialintelligence.ro. Astfel, în urma exprimării votului secret, se numesc următorii administratori provizorii ai Societății IAR SA: Prin votul exprimat de actionari / reprezentantii actionarilor participanti la sedinta se aproba ca, durata mandatului administratorilor provizorii este de 5 luni, de la 17.07.2025 pana la 17.12.2025, dar nu mai tarziu .
România se confruntă cu un dezastru fiscal ascuns la vedere: 84 de miliarde de lei reprezintă taxe și impozite declarate oficial, dar neîncasate de ANAF. Dezvăluirea vine de la economistul Iancu Guda, care a identificat problema în doar două ore de analiză a datelor publice. Aceste sume uriașe „uitate” de ANAF, care ar putea acoperi o parte din deficitul bugetar, rămân pierdute din cauza unei lipse de reacție a autorităților .
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat că datoria publică a României este prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60% din PIB. Alexandru Nazare a adăugat că datoria publică a crescut cu 20 de procente în ultimii cinci ani, de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde. El a precizat că României i-au fost cerute permanent măsuri corective, având în vedere situaţia economică, dar că nu a .
07:46
07:33
07:06
07:06
05:12
08:02
07:57
07:52
