Update 14 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Un raport realizat de Ziarul Financiar, care prelucrează date de la Institutul Național de Statistică, arată că în județul Sibiu 37,1% din populație este angajată cu contract de muncă. Acest procent situează județul pe locul al treilea în țară ca pondere a populației salariate, după Cluj și Timiș, indicând o implicare economică notable, conform analizei publicate de %source%.
Datele arată că județul Cluj deține cea mai mare proporție a populației lucrătoare, cu 41,4%, urmat de Timiș cu 40,6%. Pe poziția a treia se află Sibiu, cu 146.250 de persoane salariate la o populație totală de 394.691, reprezentând 37,1%. După Sibiu, pe listă se situează județele Brașov și Ilfov.
La polul opus, județele cu cele mai scăzute rate ale angajării sunt Botoșani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman și Călărași. În special, la Botoșani doar 16% din populație este salariată, evidențiind discrepanțe importante în dezvoltarea economică între regiuni, conform informațiilor analizate de Ziarul Financiar pe baza datelor INS.
Ponderea salariaților în totalul populației este considerată un indicator-cheie al sănătății economice a unui județ, deoarece arată câți locuitori sunt activ integrați în economie și susțin bugetele publice. „Aceste date sunt extrem de relevante pentru a înţelege sănătatea economică reală a unui judeţ. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile şi sustenabilitate pe termen lung”, a explicat Sorina Faier, managing partner al companiei Elite Searchers, pentru ZF.
În plus, Ștefan Guga, director la Syndex România, atrage atenția asupra agravării inegalităților geografice: „Unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor”, conform studiului Evoluţii şi perspective în relaţiile de muncă 2025-2026.
Bucureștiul deține o poziție aparte, cu peste 65% din populație salariată, fiind un pol de atracție al forței de muncă și pentru navetiști din zonele învecinate. Din acest motiv, capitala nu este inclusă în topul județelor cu cele mai mari ponderi ale salariaților în populație. Harta pieței muncii exprimă astfel o Românie profund divizată între zone puternic integrate în economia salariată și regiuni care încă se confruntă cu dificultăți majore în acest sens.
Aceste constatări reflectă o realitate economică în două viteze, în care județele Cluj, Timiș și Sibiu demonstrează o adaptare și o creștere a numărului de angajați, în timp ce județele situate în sud și nord-est întâmpină provocări în creșterea ratei populației salariate.
România a înregistrat cea mai ridicată rată a inflației în noiembrie 2025, de 8,6%, mult peste media Uniunii Europene de 2,4%, arată datele Eurostat. Comparativ, țările cu cele mai scăzute inflații anuale au fost Cipru, Franța și Italia, în timp ce Estonia și Croația au avut, de asemenea, rate relativ ridicate.
Coaliția de guvernare a decis miercuri o creștere a salariului minim brut pe economie, stabilind o valoare de 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026, una dintre cele mai importante măsuri sociale pentru anul viitor. Potrivit comunicatului transmis de coaliție, această măsură vizează alinierea la standardele europene și îmbunătățirea nivelului de trai, afectând un număr semnificativ de angajați din sectoarele cu venituri reduse.
Interesul fraților Pavăl, proprietarii Dedeman, pentru achiziția magazinelor Carrefour în România a fost anunțat în premieră de Profit.ro. Tranzacția, estimată între 750 și 900 milioane de euro, nu a fost încă confirmată oficial de către Pavăl Holding sau Carrefour, conform informațiilor publicate recent de Gazeta de Cluj.
Comisia Europeană intenționează să ofere autorităților locale o bază juridică clară pentru a limita închirierile turistice pe termen scurt, cum sunt cele prin platforme precum Airbnb, o măsură ce ar putea îngreuna accesul la city break-uri low cost în orașele mari europene, conform Planului european privind locuințele accesibile prezentat la Strasbourg.