Anularea alegerilor din 2024 a fost consemnată în Raportul Departamentului de Stat al SUA pe 2024. Se constată o ”deteriorare” a drepturilor omului în Europa, precizează instituţia care menţionează că ”Guvernele continuă să recurgă la cenzură şi la legi restrictive”. Anularea alegerilor din 2024: Departamentul de Stat al SUA consemnează în raportul său privind situaţia drepturilor omului în România în anul 2024, publicat marţi pe site-ul instituţiei, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale de anul trecut şi faptul că această măsură a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursului politic, transmite Agerpres. Raportul depre anularea alegerilor din 2024 din România: „La 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale desfăşurate pe 24 noiembrie, susţinând că ‘multiple nereguli şi încălcări ale legislaţiei electorale… au compromis transparenţa şi corectitudinea campaniei electorale’, ceea ce a ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea desfăşurării scrutinului. Decizia curţii a fost criticată ca o ingerinţă politică în alegeri şi o restricţie excesivă a discursurilor politice dezagreate, de o natură şi gravitate fără precedent”, se arată în raport. Decizia Curţii Constituţionale a prezentat alegerile ca fiind influenţate de o operaţiune de informare rusă pe reţelele sociale, dar observatori independenţi au sugerat că respectiva campanie pe reţelele sociale a fost o activitate electorală organizată desfăşurată de un partid politic românesc”, mai reţine Departamentul de Stat în raportul său. Anumarea alegerilor din Romînia: Conform documentului, printre problemele semnificative privind drepturile omului în România în 2024 s-au numărat relatări credibile privind restricţii asupra libertăţii de exprimare, precum şi infracţiuni, acte de violenţă sau ameninţări cu violenţa motivate de antisemitism. Guvernul a luat măsuri credibile pentru a-i identifica şi pedepsi pe funcţionarii care au comis abuzuri privind drepturile omului, însă, în unele cazuri, acţiunile autorităţilor au fost insuficiente, iar impunitatea a reprezentat o problemă. Departamentul de Stat al Statelor Unite transmite Congresului rapoartele anuale privind practicile în domeniul drepturilor omului pentru toate ţările care beneficiază de asistenţă şi pentru toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu Legea privind Asistenţa Externă din 1961 şi Legea Comerţului din 1974. Aceste rapoarte acoperă situaţia drepturilor omului recunoscute la nivel internaţional şi a drepturilor lucrătorilor. Raportul referitor la anularea alegerilor din România poate fi consultat aici În Germania, Regatul Unit sau în Franţa, Departamentul de Stat subliniază că ”situaţia drepturilor omului s-a deteriorat în cursul anului” trecut, potrivit acestui raport privind drepturile omului în lume în 2024, menit să reflecte noile priorităţi de politică externă ale preşedintelui american Donald Trump. În privinţa Franţei, autorii raportului vizează ”informaţii credibile despre restricţii grave ale libertăţii de exprimare”, iar Departamentul de Stat denunţă de asemenea fapte antisemite. În Regatul Unit, Washingtonul îşi exprimă îngrijorarea faţă de o nouă lege privind securitatea online, menită să apere mai bine copiii, care a provocat critici aprinse pe reţeaua de socializare X a lui Elon Musk. Întrebată despre acest lucru, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a refuzat s citeze vreo ţară, însă a subliniat că ”cenzura guvernamentală este intolerabilă într-o societate liberă”. ”Guvernele continuă să recurgă la cenzură, la supravegherea arbitrară sau ilegală şi la legi restrictive împotriva vocilor care nu le plac, adesea din motive politice sau religioase”, a denunţat ea. Vicepreşedintele american J. D. Vance i-a consternat pe germani şi, mai grav, pe europeni, într-un discurs la Summitul Securităţii de la munchen (MSC) în care a spus că libertatea de exprimare ”dă înapoi” în Europa şi în care a adoptat opiniile unor partide ca Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), clasat recent drept organizţaie ”extremistă de dreapta” de către serviciile germane de informaţii interne (BfV).