O taxă universală pe toate tranzacțiile, avansată de mediul de afaceri în discuțiile privind echilibrarea bugetului, a fost menționată recent, potrivit surselor citate de Profit.ro. Potrivit acestora, această taxă s-ar aplica practic tuturor mișcărilor de bani din economie, deoarece ar avea o bază impozabilă foarte largă și o rată foarte mică, dar cu potențial de a genera venituri importante pentru bugetul de stat.

Conform sursei newsbv.ro, ideea a fost că taxarea "oricărei mișcări de bani" în economie, chiar și cu o fracțiune mică pentru fiecare tranzacție, ar putea aduce fonduri considerabile pentru stat, fiind dificil de evitat de contribuabili și ușor de colectat pentru autorități. Bancile comerciale și procesatorii de plăți ar juca rolul de agenți de colectare, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar comisioanelor bancare sau impozitelor la sursă.

Se notează că actuala infrastructură digitală din România permite deja implementarea unei astfel de taxe, fiind deja folosită pe scară largă pentru plăți electronice, carduri și servicii digitale. Potrivit surselor citate, pregătirea și coordonarea tehnică nu ar necesita tehnologii noi, ci doar adaptarea sistemelor existente. România ar putea fi gata ca până în 2026 să pună în funcțiune un sistem automat de reținere a unor sume mici din fiecare tranzacție, direcționându-le către buget, fără a afecta experiența utilizatorilor.

Se menționează că, într-o ipoteză de creștere a economiei și continuare a digitalizării, volumul anual al tranzacțiilor ar putea ajunge la 40-50 de mii de miliarde RON, iar cota de taxare ar putea scădea chiar sub 0,1%. Chiar și o micro-taxă de 0,2% ar genera venituri de aproximativ 50 de miliarde RON pe an, dacă ar fi aplicată universal, evidențiind că, deși suma per tranzacție este mică, efectul cumulat este semnificativ.

Se specifică că toate sistemele bancare din România vor trebui să adapteze procesele pentru a calcula automat taxa la fiecare transfer, fie că este în moneda națională, fie în valută, atât timp cât unul dintre parteneri este rezident sau instituție din România. În mod similar, plățile cu cardul, fie că sunt de credit sau debit, pot include această micro-taxă, fie că este adăugată de banca emitentă, fie de cea acceptantă.

Surse indică şi faptul că plățile efectuare prin fintech, aplicații mobile sau portofele electronice pot fi taxate în mod similar, deoarece aceste tranzacții implică de obicei transferuri către conturi bancare sau registre de monedă electronică. De asemenea, retragerile și depunerile de numerar la ATM vor fi și ele supuse taxei, dacă legea nu va prevedea norme speciale pentru stimularea acestor operațiuni.

Potrivit unei surse, legea va trebui să acopere și tranzacțiile cu active digitale, precum criptomonedele, pentru a preveni posibilitatea evitării taxei în aceste domenii, contribuind astfel la asigurarea unui sistem de colectare cât mai complet.