România aşteaptă încă momentul adoptării euro, însă procesul este dificil și întârziat, potirvit newsbv.ro. Statul nostru trebuie să îndeplinească mai multe condiții economice pentru a face acest pas, printre care stabilitatea inflației, controlul deficitului bugetar și datoriilor publice, precum și stabilitatea cursului valutar. În prezent, țara nu face parte din mecanismul ERM II, o etapă obligatorie pentru adoptarea monedei unice, iar specialistii avertizează că aceste termene pot fi împinse până în jurul anului 2030 din cauza dificultăților economice.
Conform sursei citate, România are probleme semnificative, precum inflație ridicată, datoria publică mare și exporturi mai mici decât importurile. Acestea reprezintă motive principale pentru amânarea adoptării euro, deși există voință politică și planuri pentru acest scop. Totuși, pentru a trece la euro, trebuie să asigurăm stabilitate economică pe termen lung. Până acum, obiectivele de integrare au fost în mod constant amânate, ultima estimare indicând anul 2030 ca dată probabilă de aderare.
După ce în 2017 se vorbea despre 2022 ca an țintă, apoi despre 2024, cele mai recente estimări sugerează că aderarea poate avea loc abia după 2028. Principalul obstacol este incapacitatea de a respecta constant criteriile de convergență de la Maastricht, situație agravată de deficitul bugetar ridicat și instabilitatea politică recentă. În mai 2025, leul românesc a atins un record minim față de euro, depășind pragul de 5 lei pentru un euro, din cauza crizei politice generate de alegeri și de ascensiunea unor candidați eurosceptici.
Potrivit notează newsbv.ro, Banca Națională a intervenit masiv pentru a stabiliza moneda, cheltuind miliarde de euro din rezervele valutare. Acest nivel de instabilitate face ca aderarea la euro să fie mai dificilă, deoarece cerința de stabilitate a cursului valutar trebuie menținută timp de cel puțin doi ani în cadrul mecanismului ERM-2, pe care România nu l-a atins încă. Se așteaptă acordul Comisiei Europene în iunie 2025 pentru a putea adopta euro de la 1 ianuarie 2026.
Diferența de abordare a vecinilor noștri bulgari, care vor adopta euro în 2026 și deja sunt legați de monedă printr-un consiliu monetar, evidențiază provocările cu care se confruntă România. Analistii consideră că fără o concentrare susținută asupra îndeplinirii criteriilor economice, aderarea înainte de 2030 este improbabilă. Deși adoptarea euro ar putea atrage mai multe investiții și reduce costurile de finanțare, există și riscuri, precum pierderea controlului asupra politicii monetare.
Potrivit sursei, România a stabilit mai multe ținte pentru intrarea în zona euro, însă acestea au fost constant amânate din cauza dificultăților în a respecta criteriile de convergență. În 2025, țara trebuie să gestioneze un deficit bugetar de aproape 9%, unul dintre cele mai mari din UE, ceea ce complică aderarea. Instabilitatea politică recentă a dus la scăderea leului și la creșterea presiunilor pe piețele financiare.
Pentru această situație, autoritățile trebuie să pună accent pe reducerea deficitului, și nu doar pe voința politică. Experții spun că, având în vedere condițiile actuale și acordul cu Uniunea Europeană, intrarea în zona euro ar putea avea loc abia în următorii 10 ani. Exemplul Bulgariei, care plănuiește să adopte euro în 2026, arată că se poate gestiona o astfel de tranziție chiar și în condiții de instabilitate politică.
În concluzie, pentru ca România să poată face acest pas, trebuie să se concentreze pe stabilitatea economică, gestionarea corectă a finanțelor și pregătirea socială, pentru a evita eventuale efecte negative ale unei tranziții bruste sau fără pregătire adecvată. Potrivit notează newsbv.ro, trecerea la euro rămâne un obiectiv de stat, dar în condițiile de față, un calendar clar și realist trebuie să se bazeze pe respectarea strictă a criteriilor economice și pe o traiectorie previzibilă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
