Tradiția martisorului: Oferă noroc și prosperitate în prima zi de primăvară
În fiecare an, pe 1 martie, românii sărbătoresc tradiția oferirii și purtării martisorului, un simbol ce constă într-un snur împletit alb-rosu. Aceste amulete sunt adesea însoțite de mici simboluri considerare aducătoare de noroc.
Originea acestei tradiții nu este complet clară, însă se crede că datează de mii de ani. Cercetările arheologice din județul Mehedinți, la Schela Cladovei, au descoperit amulete asemănătoare care datează de aproximativ 8.000 de ani. Potrivit acestor descoperiri, amuletele erau realizate din pietricele vopsite în alb și roșu, purtate la gât, simbolizând fertilitatea și reînnoirea.
Conform tradiției populare, snurul alb-rosu are numeroase semnificații. Roșul simbolizează viața, iubirea și puterea soarelui, ce începe să se reîntoarcă odată cu sosirea primăverii, iar albul reprezintă puritatea, sănătatea și claritatea spirituală. Împletirea celor două culori reflectă echilibrul dintre forțele opuse și tranziția de la iarnă la primăvară.
Martisorul se poartă pe durata lunii martie, iar la sfârșitul acesteia, este legat de ramurile unui pom fructifer. În unele zone, se crede că dorințele formulate în momentul legării martisorului la copac se vor împlini, aducând noroc și prosperitate.
De-a lungul timpului, pierzând din simplitate, martisorul a evoluat în diverse forme și modele. Acestea includ simboluri precum trifoi cu patru foi, potcoave, cosari sau inimioare, toate având menirea de a aduce noroc și fericire purtătorului. Această frumoasă tradiție continuă să aducă bucurie și speranță în inimile românilor, notează newsbv.ro.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
