Luni, 24 februarie 2025, se împlinesc trei ani de la începutul invaziei ruse în Ucraina. În acest al treilea an de război, frontul s-a extins, noi actori au fost implicați, iar pierderile teritoriale și umane au continuat să crească. De la ofensiva ucraineană în Kursk, la utilizarea noilor rachete rusești Oreșnik și sprijinul militar al Coreei de Nord pentru Moscova, principalele evenimente ale anului conturează o imagine a unui conflict tot mai complex. AFP, citat de News.ro, trece în revistă câteva dintre momentele esenţiale ale acestui al treilea an de război, în câteva cuvinte şi cifre relevante. La începutul lunii august 2024, trupele ucrainene au lansat un atac surpriză în regiunea de frontieră Kursk (vestul Rusiei), unde încă rezistă, în ciuda contraofensivei ruse lansate pentru a le expulza. La 13 februarie, Kievul a declarat că ar controla 500 km², cu două treimi mai puţin decât cei 1.400 km² revendicaţi la începutul atacului. Sute de civili ruşi nu au avut timp să se evacueze şi se află încă în zona din apropierea luptelor, rupţi de familiile lor şi de restul Rusiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că este dispus să facă un „schimb” de teritorii în cazul unor negocieri de pace cu Moscova – cu alte cuvinte, să cedeze această mică parte ocupată a regiunii în schimbul unei sume de bani. Kremlinul a respins însă această idee. Presupusa implicare a unei armate străine a reprezentat o escaladare majoră a conflictului. Potrivit Ucrainei, Statelor Unite şi Coreei de Sud, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldaţi pentru a sprijini forţele ruse în regiunea Kursk începând cu luna octombrie, un fapt pe care nici Moscova, nici Phenianul nu l-au recunoscut. Kievul a afirmat recent că aceşti soldaţi au fost „retraşi” din cauza pierderilor importante, înainte de a anunţa că aceştia luptă din nou în regiune. Serviciile secrete sud-coreene au estimat în ianuarie 2025 că aproximativ 300 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi şi 2.700 răniţi. Phenianul a fost, de asemenea, acuzat luni de zile de Kiev şi de Occident că furnizează Rusiei proiectile de artilerie şi rachete balistice. Rusia a folosit ultima sa generaţie de rachete Oreşnik pe 21 noiembrie 2024 împotriva oraşului Dnipro, din centrul-estul Ucrainei, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane şi britanice cu rază lungă de acţiune. Pentru acest atac fără precedent, arma experimentală a purtat focoase convenţionale. Totuşi, aceasta poate fi echipată cu focoase nucleare şi poate lovi ţinte aflate la mii de kilometri distanţă. Liderul rus Vladimir Putin a ameninţat că o va folosi împotriva „centrelor de decizie” de la Kiev. Forţele ruse au avansat cu 4.360 km² în Ucraina începând din 24 februarie 2024, de aproape 22 de ori mai mult decât în timpul celui de-al doilea an de război (200 km²), potrivit unei analize AFP bazate pe datele furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), la data de 16 februarie. Aproape trei sferturi din teritoriul cucerit de ruşi se află în estul regiunii Doneţk, unde trupele Moscovei au revendicat capturarea oraşului Toreţk pe 7 februarie 2025 şi sunt în pragul unui alt mare oraş minier, Pokrovsk. În aprilie 2024, Statele Unite au aprobat un ajutor economic şi militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, după luni de negocieri în Congres. Între realegerea lui Donald Trump în noiembrie şi predarea puterii pe 20 ianuarie, administraţia lui Joe Biden a depus toate eforturile pentru a accelera livrarea acestui sprijin. În special, a deblocat 20 de miliarde de dolari, partea sa dintr-un împrumut de 50 de miliarde de dolari promis de G7, care va fi finanţat din dobânzile la activele ruseşti îngheţate ca urmare a sancţiunilor internaţionale. Donald Trump a declarat recent că doreşte să obţină acces la resursele miniere strategice ale Ucrainei în schimbul continuării ajutorului american, o propunere la care Volodimir Zelenski pare să fie deschis.