Oprirea finanţărilor americane destinate ajutorului internaţional, decisă de administraţia Donald Trump, ar putea antrena peste 14 milioane de morţi suplimentare până în 2030, în rândul celor mai vulnerabili - dintre care o treime sunt copii -, potrivit unor proiecţii publicate marţi în revista medicală The Lancet. Stoparea finanțării „riscă să întrerupă în mod brutal, eventual să inverseze, 20 de ani de progrese în sănătate populaţiilor vulnerabile. În cazul multor ţări cu veniruri mici sau intermediare, şocul care va rezulta din asta va fi de o amploare comparabilă celei a unei pandemii mondiale sau unui conflict armat major”, comentează un coautor al studiului, Davide Rasella, un cercetător la Barcelona Institute for Global Health, citat într-un comunicat, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Publicarea acestui studiu în prestigioasa revistă medicală coincide cu o Conferinţă a Finanţării Dezvoltării (FIDA), care reuneşte în Spania lideri din întreaga lume, la care Statele Unite nu iau parte. Această reuniune are loc într-un context deosebit de sumbru al ajutorului dezvoltării, lovit din plin de tăieri masive ale finaţării decise de către Donald Trump după ce s-a întors la Casa Albă, în ianuarie. O echipă internaţională de cercetători a estimat, examinând date din 133 de ţări, că programele finanţate de USAID au permis evitarea a 91 de milioane de decese în ţările sărace în perioada 2001-2021. Potrivit unei modelizări pe care au realizat-o, tăierea a 83% din ajutorul american - anunţată de către administrația Trump la începutul lui 2025 - ar putea antrena peste 14 milioane de morţi suplimentare până în 2030 - inclusiv ale unui număr de 4,5 milioane de copii în vârstă de până la cinci ani, adică aproximativ 700.000 de decese suplimentare ale unor copii pe an. Programele susţinute de USAID au fost legate de o scădere cu 15% a deceselor - de toate cauzele la un loc -, au calculat cercetătorii. În privinţa copiilor în vârstă de până la cinci ani, scăderea deceselor a fost de două ori mai mare, de 32%. Impactul cel mai puternic al acestui ajutor a fost observat în bolile evitabile. Mortalitatea din cauza HIV/SIDA a fost redusă cu 74%, cea din cauza paludismului cu 53%, iar cea a bolilor tropicale neglijate cu 51% în ţările care au beneficiat de cel mai înalt nivel de ajutor faţă de cele care au beneficiat puţin sau deloc de finanţări USAID, arată acest studiu. Unul dintre coautorii studiului, Francisco Saute, de la Centrul de cercetare Sanitară de la Manhica, în Mozambic, raportează că a văzut pe teren cum USAID ajuta în lupta împotriva HIV, paludismului sau tuberculozei. „Desfiinţarea acestei finanţări nu pune doar vieţi în pericol, ea aduce atingere unor infrastructuri esenţiale a căror construcţie a necesitat zeci de ani”, subliniază el. Potrivit unui instrument de observare, lansat recent de către Brooke Nichols, un modelizator de boli la Universitatea din Boston, aproape 108.000 de adulţi şi peste 224.000 de copii au murit deja în urma reducerii ajutoarelor americane. Acest lucru reprezintă 88 de decese pe oră, potrivit acestui tablou de bord. Alţi donatori internaţionali majori, în principal europeni - Germania, Regatul Unit sau Franţa - au anunţat, la rândul lor, tăieri ale bugetelor lor de ajutor străin, urmând exemplul Statelor Unite. Acest lucru riscă „să antreneze şi mai multe morţi în anii viitori”, avertizează altă coautoare a studiului, Caterina Monti, o cercetătoare la ISGlobal. Aproximativ 50 de şefi de stat şi de guverne - inclusiv preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi Emmanuel macron - participă la Conferinţa Finanţării Dezvoltării de la Sevilla, care se desfăşoară tinmp de patru zile, alături de aproximativ 4.000 de reprezentanţi ai societăţii civile. „Este momentul creşterii şi nu al reducerii” ajutorului, pledează Davide Rasella. Înainte de tăierea finanţării, USAID reprezenta 0,3% dintre cheltuielile federale americane. „Cetăţenii americani plătesc aproximativ 17 cenţi pe zi USAID, adică aproximativ 64 de dolari pe an. Cred că majoritatea oamenilor ar susţine o menţinere a finanţării USAID, dacă ar şti cât de eficientă este o contribuie atât de mică în salvarea a milioane de vieţi”, a declarat un coautor al studiului, James Macinko, un profesor la Universitatea din california (UCLA).