Putin amenință Occidentul cu consecințe nucleare în contextul escaladării războiului din Ucraina
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Putin amenință Occidentul cu consecințe nucleare în contextul escaladării războiului din Ucraina
După mai bine de o mie de zile de conflict armat, președintele rus Vladimir Putin a avertizat în repetate rânduri aliații Occidentali ai Ucrainei, subliniind posibilele consecințe devastatoare - inclusiv nucleare - dacă aceștia continuă să sprijine Ucraieina cu armament destinat apărării. Amenințările liderului de la Kremlin s-au intensificat în această lună, în special după ce administrația Biden a permis Ucrainei să utilizeze armele americane cu rază mai lungă de acțiune împotriva unor ținte din interiorul Rusiei.
Ca reacție, Putin a actualizat doctrina nucleară a Rusiei și a testat o nouă rachetă balistică cu capacitate nucleară, direcționată spre Ucraina, un mesaj perceput de observatori ca o nevoia de a avertiza susținătorii Ucrainei: „Nu ne puneți la încercare!”, conform unui raport CNN. De-a lungul celor aproape trei ani de război, s-a conturat un tipar familiar: fiecare cerere a Ucrainei pentru sprijin militar, fie că este vorba de tancuri, avioane de luptă sau muniții cu dispersie, a stârnit dezbateri intense în rândul aliaților. Teama de escaladarea conflictului și de un răspuns rus a dus adesea la întrebări legate de disponibilitatea grupurilor de sprijin de a răspunde pozitiv.
Cu toate acestea, atunci când Occidentul a cedat, amenințările Rusiei nu s-au concretizat. Aceasta sugerează că ceea ce părea odată o linie roșie a devenit, rapid, un aspect normalizat. În pofida avertismentelor suplimentare venite din partea lui Putin, analiștii afirmă că nu există motive suficiente pentru a crede că de data aceasta lucrurile s-ar schimba radical.
Analiza acestor evenimente a evidențiat o strategie a Kremlinului de a forța Occidentul să interpreteze conflictul din perspectiva Moscovei, percepând fiecare acțiune a Ucrainei ca pe o escaladare majoră. În același timp, Kremlinul își continuă eforturile de a impune narațiuni care să favorizeze Rusia pe plan internațional, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Kateryna Stepanenko, unul dintre autorii unui raport recente, a descris această strategie ca pe o reînviorare a conceptului sovietic de „control reflexiv”, prin care un stat își manipulează rivalul să ia decizii împotriva propriilor interese. Aceasta este reflectată în discuțiile prelungite și întârzierile în livrarea ajutoarelor militare de către Occident pentru Ucraina.
Recent, Rusia a lansat un atac amplu asupra infrastructurii electrice a Ucrainei, pe care Putin l-a justificat ca un răspuns la decizia Statelor Unite de a sprijini Ucraina cu arme de lungă distanță. Stepanenko a menționat că atacurile nu au necesitat un pretext în trecut și că recentele schimbări din politica aliatului Ucrainei nu constituie o escaladare a conflictului.
La începutul acestui an, administratia Biden a livrat Ucrainei rachete tactice americane (ATACMS), dar cu condiții stricte în privința utilizării acestora. Ex- directorul Centrului NATO pentru controlul armelor, William Alberque, a declarat că această politică generează paradoxuri care avantajează Rusia, permițându-i să își continue acțiunile agresive fără consecințe imediate.
În ciuda amenințărilor din partea Rusiei, se observă că Ucraina a continuat să folosească drone și alte arme pentru a viza efective rusești pe teritoriul ocupat de Kremlin. Abordarea mai recentă privind utilizarea armelor cu rază de acțiune extinsă este considerată o schimbare de nuanță, nu de esență.
În mijlocul acestor tensiuni, analiștii rămân prudenți, susținând că riscurile ca Rusia să acționeze într-un mod care să provoace o intervenție externă majoră sunt reduse. Aceasta sugerează că dinamica conflictului va continua sub auspiciile unei amenințări constante, dar fără o escaladare iminentă.
