Santajul nuclear al Rusiei, o amenințare pentru Occident

Institutul Robert Lansing atrage atenția asupra utilizării de către Rusia a amenințărilor nucleare ca instrument de presiune asupra țărilor din Occident. În contextul destrămării Uniunii Sovietice, un comportament considerat insuficient de dur în momente cheie ale istoriei a lăsat o moștenire grea, iar ascensiunea lui Donald Trump pe scena politică ar putea oferi Rusiei oportunitatea de a negocia dintr-o poziție favorabilă.

După alegerile prezidențiale din Statele Unite, Rusia a intensificat tensiunile globale, amenințând cu o potențială catastrofă nucleară. Kremlinul este de părere că riscul unui conflict nuclear rămâne un subiect delicat pentru anumite regimuri occidentale, chiar și fără dovezi clare despre pregătirile Rusiei pentru un astfel de scenariu. Prin urmare, Moscova păstrează amenințarea unui război nuclear în centrul discursului politic internațional.

Surse din analizele Institutului menționează că răspunsul Rusiei la îngrijorările internaționale ar putea face parte dintr-o strategie de intimidare psihologică. Kremlinul își exprimă încrederea în influența sa asupra noii administrații americane, anticipând că aceasta ar putea fi constrânsă să facă concesii în negocierile cu Rusia.

În plus, informațiile emergente sugerează că Rusia ar fi ordonat mutarea instituțiilor guvernamentale dincolo de Muntii Ural, deși nu există dovezi care să confirme acest lucru. În paralel, presa rusă alimentează o campanie de panică legată de posibilele atacuri nucleare asupra Europei.

În ciuda retoricii amenințătoare, Institutul consideră că amenințările nucleare ale Moscovei sunt o manevră de șantaj. Contraamiralul Thomas Buchanan, din cadrul Comandamentului Strategic al SUA, a afirmat că Statele Unite sunt pregătite pentru schimburi nucleare cu Rusia în condiții favorabile. Acest lucru sugerează o încredere din partea Washingtonului în capacitatea sa de a-și susține dominația strategică.

De asemenea, Washingtonul s-a pregătit pentru un posibil conflict nuclear din 2022, inclusiv în cazul în care Rusia ar folosi arme nucleare tactice în Ucraina sau în alte zone. Lansarea rachetei "Oreshnik" fără încărcătură nucleară este interpretată ca o încercare de intimidare.

Rusia evaluează deja impactul atacurilor asupra centralelor nucleare ucrainene, deși se pare că scopul nu este distrugerea acestora, ci degradarea infrastructurii pentru a declanșa situații de urgență. Moscova este interesată și de accesul la depozitele de combustibil nuclear uzat, care ar putea fi transferate unor aliați precum Iranul și Coreea de Nord.

În acest context, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a fost subliniată ca fiind influențată de Moscova, fiind acuzată că a pierdut obiectivitatea. Implicarea lui Mihail Sudakov, director adjunct al AIEA, este discutată, existând suspiciuni că acesta ar fi un agent sub acoperire al serviciilor secrete rusești, jucând un rol în campaniile de dezinformare care justificau acțiunile Rusiei în Ucraina.