Virusii periculoși din fermele de blană, un risc pentru sănătatea publică
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Virusii periculoși din fermele de blană, un risc pentru sănătatea publică
Un studiu recent realizat în China a adus în atenție pericolul virusurilor care ar putea infecta oamenii, provenind din fermele de nurci, ratoni și vulpi crescute pentru blana lor, conform publicației Nature.com. Cercetătorii specializați în boli infecțioase au cerut implementarea unor măsuri mai stricte de biosecuritate în aceste ferme pentru a preveni transmiterea patogenilor periculoși de la animale la oameni. Eddie Holmes, virusolog la Universitatea din Sydney, Australia, a subliniat că fermele de blană pot reprezenta un link între oameni și virusurile care afectează animalele sălbatice, afirmând că „așa apar pandemiile”.
Studiul, care se numără printre cele mai extinse cercetări asupra virusurilor găsite la animalele crescute pentru blană din China, a fost publicat pe 4 septembrie în revista Nature. Echipa de cercetare, din care a făcut parte și Holmes, a identificat o varietate mare de virusuri, inclusiv agenți patogeni necunoscuți și altele cunoscute în animale noi. Alice Hughes, biolog conservator la Universitatea din Hong Kong, a evidențiat faptul că aceste animale constituie o sursă de virusuri care pot afecta oamenii, iar analiza recentă confirmă aceste temeri, demonstrând o diversitate chiar mai mare a virusurilor cu risc pentru oameni decât s-a crezut anterior.
Hughes a sugerat că industria de blană ar trebui să se îndrepte spre utilizarea blănii artificiale. Dacă aceasta nu este o opțiune, reglementările și supravegherea comerțului cu blănuri ar trebui să fie îmbunătățite. Aceasta ar include măsuri precum carantina animalelor, reducerea supraaglomerării, îmbunătățirea curățeniei adăposturilor și gestionarea corectă a deșeurilor. Linfa Wang, virusolog la Duke-NUS Medical School din Singapore, a spus că observația atentă a industriei de creștere și comercializare a animalelor este crucială pentru identificarea bolilor emergente.
Mark Oaten, director executiv al Federației Internaționale a Blanurilor, a susținut că fermele ar trebui să respecte cele mai stricte standarde de biosecuritate pentru a reduce riscurile pentru sănătatea publicului. În pofida riscurilor, creșterea animalelor pentru blană rămâne o industrie globală, majoritatea fermelor aflându-se în Europa și China. În 2016, fermele europene au produs 39,05 milioane de blănuri de nurcă, iar cele din China 26,16 milioane.
Mai multe specii de animale crescute pentru blană sunt susceptibile la virusurile umane. De exemplu, în timpul pandemiei COVID-19, SARS-CoV-2 s-a răspândit în fermele de nurci din Europa. Totuși, Oaten a menționat că studiile au arătat că fermierii nu au fost sursa de răspândire a virusului în populația generală, considerând că măsurile de prevenire adoptate de fermieri sunt cele mai eficiente pentru a reduce riscurile pentru sănătatea publică.
Cercetătorii au colectat probe de țesut de la 461 de animale care au murit între 2021 și 2024, din care 164 proveneau din patru specii crescute exclusiv pentru blană. Aceștia au descoperit 125 de virusuri, dintre care 36 erau neobservate anterior. Printre descoperirile notabile s-a numărat un virus H6N2 al gripei aviare la un bizam și un coronavirus similar cu HKU5 la nurcă, ceea ce sugerează că fermele de animale pentru blană pot acționa ca o „autostradă” pentru virusurile care infectează animalele sălbatice și pot ajunge la oameni.
Michael Letko, virusolog molecular, a explicat că studiile de laborator sugerează că unele dintre aceste virusuri ar putea să se adapteze la receptorii umani pentru a provoca infecții. Holmes și echipa lui continuă să investigheze aceste virusuri și să colaboreze cu studii epidemiologice pentru a evalua riscurile asociate. Wang a adăugat că, chiar și fără dovezi suplimentare, cel mai mare risc pentru apariția unui nou patogen la oameni provine din industria animală.
