Statele Unite lucrează pentru a „programa” o întâlnire între preşedintele Donald Trump şi omologii săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a declarat duminică vicepreşedintele american JD Vance, în timp ce aliaţii europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezenţa lui Zelenski la summitul americano-rus din Alaska, prevăzut pentru 15 august, transmite The Times. „Unul dintre blocajele cele mai importante este că Vladimir Putin a spus că nu se va aşeza niciodată la discuţii cu (n.r. Volodimir) Zelenski, liderul ucrainean, şi preşedintele Trump a reuşit să schimbe asta”, a afirmat Vance într-un interviu acordat postului de televiziune american Fox News, difuzat duminică.Totuşi, a adăugat el, administraţia americană lucrează la „programarea ca acești trei lideri să se poată aşeza şi să discute despre încetarea conflictului” din Ucraina.Liderii Uniunii Europene au insistat ca la discuţiile din Alaska să fie prezent şi Kievul. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care, în principiu, nu va participa la summitul din 15 august, le-a cerut aliaţilor europeni, în special Franţei, Germaniei şi Regatului Unit, să structureze o abordare comună. Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a lăsat să se înţeleagă că preşedintele ucrainean ar putea asista la summitul din Alaska. „Da, cred indubitabil că este posibil”, a răspuns el unei întrebări adresate de postul de televiziune american CNN privind o eventuală prezenţă a şefului statului ucrainean în Alaska. Decizia finală îi va reveni însă preşedintelui Donald Trump, a avertizat diplomatul american. „Dacă el estimează că invitarea lui Zelenski este cel mai bun scenariu, atunci o va face. Dar nu a fost luată nicio decizie deocamdată”, a subliniat fostul procuror federal. Europa trebuie să „își intensifice eforturile și să joace un rol mai important” în finanțarea Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei, a declarat JD Vance. În cadrul interviului acordat Fox News, el a afirmat că americanii sunt „sătui” să-și cheltuiască banii din impozite în străinătate și că Washingtonul „a terminat cu finanțarea” Kievului. „Dacă vă pasă atât de mult de acest conflict, ar trebui să fiți dispuși să jucați un rol mai direct și mai substanțial în finanțarea acestui război”, a spus el. Este clar, însă, că, chiar dacă rămâne neclintită în poziția sa diplomatică, Europa nu are puterea necesară pentru a sprijini Kievul în negocierea unor condiții favorabile într-un viitor acord de pace sau pentru a impune un armistițiu. Așa-numita „coaliție a celor dispuși” - o forță multinațională condusă de Marea Britanie și Franța, menită să sprijine Ucraina și, eventual, să monitorizeze încetarea focului - pare foarte puțin probabil să îndeplinească speranțele inițiale ale lui Keir Starmer de a avea 64.000 de soldați pe teren, remarcă jurnaliștii The Times. Citește și Cele mai mari 10 succese ale Ucrainei în războiul împotriva Rusiei Kremlinul a declarat, de asemenea, că nu va accepta trupe occidentale în Ucraina, avertizând că prezența acestora ar putea declanșa un nou război mondial. Chiar dacă Putin ar fi de acord, miniștrii apărării europeni au declarat că „nu există nicio șansă” să atingă cifra de 10.000 de soldați, propusă de Marea Britanie. Chiar și 25.000 de soldați, ca efort comun, ar fi „o provocare”, a raportat The Times în aprilie. „Rusia are 800.000 de soldați”, a declarat Dovile Sakaliene, ministrul Apărării din Lituania, omologilor săi europeni. „Dacă nu putem strânge nici măcar 64.000, asta nu pare slab - este slab.” În plus, este cu mult sub cei 200.000 de soldați pe care președintele Zelenski i-a estimat în ianuarie ca fiind necesari pentru a impune, în mod credibil, pacea pe vasta linie de front a Ucrainei și pentru a preveni un nou atac rus după orice acord de încetare a focului. Experții estimează că cifra se apropie mai mult de 600.000. Grupul este format în mare parte din țări europene și din Commonwealth. Până în prezent, Marea Britanie și Franța sunt singurele țări care s-au angajat să trimită un număr specific de soldați. Finlanda este îngrijorată că orice desfășurare de trupe ar „dilua” propria apărare a frontierelor, în timp ce Polonia, Spania și Italia au declarat clar că nu vor trimite soldați. Estonia a declarat că ar fi dispusă să trimită doar o unitate de luptă de mărimea unei companii de trupe terestre. Până în prezent, propunerile au fost împiedicate de lipsa forței de muncă, reticența politică și obstacolele logistice legate de regulile de angajare în cazul unui atac al Rusiei. Din punct de vedere financiar, Europa a depășit SUA ca cel mai mare furnizor de ajutor pentru Ucraina în luna iunie, cu aproximativ 72 de miliarde de euro în ajutor militar, comparativ cu 65 de miliarde de euro din partea SUA, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel. Cu toate acestea, SUA au furnizat echipamente mai sofisticate și mai puternice, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană și muniții de precizie. O mare parte din ajutorul european finanțează achiziționarea de arme fabricate în SUA, subliniind dependența sa de această țară. Zelenski a declarat în ianuarie că aproximativ 40% dintre armele Ucrainei provin din SUA, aproximativ 33% sunt produse pe plan intern și mai puțin de 30% provin din Europa. Rusia se bazează, în mare măsură, pe propriile resurse, susținute de parteneriatele cu China și Iran. De asemenea, Coreea de Nord a furnizat între 9 și 12 milioane de obuze de artilerie și rachete, începând din 2023 până în prezent. Phenianul alocă aproape 16% din bugetul său public apărării, o proporție nemaiîntâlnită în niciun stat european. Anul trecut, statele membre ale UE au cheltuit 326 de miliarde de euro pentru apărare, aproximativ 1,9% din PIB - o creștere de 30% față de 2021 -, dar SUA au cheltuit aproape 1 trilion de dolari, sau 3,4% din PIB. Pentru a reduce decalajul, UE a lansat un plan de pregătire în valoare de 800 de miliarde de euro, cu scopul de a moderniza și integra capacitățile militare. Însă progresele sunt lente, împiedicate de fragmentarea industriilor, diviziunile politice și lipsa unei strategii comune, arată The Times.