Alegerea crucială pentru România: proeuropeni sau extremiști de dreapta?

Romania se îndreaptă duminică spre o alegere crucială, care ar putea determina direcția politică a țării pentru anii ce vor urma. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale se confruntă proeuropeana Elena Lasconi și suveranistul Călin Georgescu, candidatul de extremă dreapta care a surprins prin ascensiunea sa rapidă în primul tur, insistă agenția AFP, citată de News.ro.

Călin Georgescu, un fost înalt funcționar public de 62 de ani, s-a plasat pe primul loc în primul tur, confruntându-se cu Elena Lasconi, un politician tânăr de centru-dreapta, în vârstă de 52 de ani și actual primar al unui mic oraș. Lasconi, o fostă jurnalistă, consideră aceste alegeri o „bătălie existențială” pentru democrația României, subliniind importanța menținerii valorilor democratice dobândite după Revoluția din 1989.

Pe de altă parte, Călin Georgescu, acuzat de detractorii săi că ar avea legături pro-ruse, a evitat să răspundă întrebărilor legate de Vladimir Putin, deși în trecut a exprimat admirație pentru liderul rus. Georgescu își critică adversarii politici, afirmând că nu dorește o ieșire din Uniunea Europeană sau NATO, ci dorește să „repună România pe harta lumii”. Cu o retorică naționalistă, el reușește să atragă susținerea unor segmente din populație, dar provoacă, în același timp, îngrijorare în Europa, în special în contextul războiului din Ucraina.

Potrivit politologului Marius Ghincea de la ETH Zurich, acest tur al alegerilor este perceput ca un referendum privind politica externă a României. O victorie a lui Georgescu ar putea alinia România cu țări precum Ungaria și Slovacia, care caută să limiteze influența Uniunii Europene.

Alegerile din România sunt de mare interes și pentru vecinii din Republica Moldova, unde președinta Maia Sandu a făcut apel la o „Românie puternică, europeană și liberă”, și pentru liderii din Georgia, care îi doresc Elenei Lasconi succes în competiție.

În ciuda rolului ceremonial al președintelui României, acesta are o influență considerabilă în politica externă și în formarea guvernului, proces complicat acum de o adunare națională fără o majoritate clară. De asemenea, România este profund divizată: Partidul Social Democrat a câștigat cele mai multe voturi, dar extrema dreaptă a obținut o treime din voturi, ceea ce reflectă o frustrare larg răspândită în rândul populației față de dificultățile economice și clasa politică existentă.

Într-un apel recent, patru partide pro-europene, care au o majoritate absolută în Parlament, au semnat un acord pentru formarea unui viitor guvern de „unitate națională”, cerând cetățenilor să respingă „izolaționismul, extremismul și populismul” în alegerile de duminică.