CJUE obligă România să recunoască actele de identitate pentru persoanele transgender
Update cu 10 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
CJUE obligă România să recunoască actele de identitate pentru persoanele transgender
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat, vineri, o decizie importantă pentru persoanele transgender din România, stabilind că acestea pot obține modificarea actelor de identitate deja existente în alte state membre fără a fi nevoite să treacă prin procese complicate de recunoaștere legală a genului în țară. Hotărârea vine în contextul cazului lui Arian Mirzarafie-Ahi, un bărbat transgender cu cetățenie română și britanică, care a solicitat modificarea prenumelui, sexului și CNP-ului în documentele sale românești.
CJUE a stabilit că refuzul autorităților române de a face aceste modificări printr-o procedură administrativă simplă încalcă legislația Uniunii Europene. Decizia este obligatorie pentru toate statele membre și se aplică imediat, conform unui comunicat al asociației ACCEPT. Cazul este considerat unul de referință, deoarece primul care discută recunoașterea reciprocă a procedurilor de identitate de gen între statele membre.
Curtea a subliniat că refuzul de a recunoaște identitatea de gen legal dobândită într-un alt stat împiedică exercitarea dreptului la liberă circulație. Genul reprezintă un element esențial al identității personale, iar divergențele în actele de identitate pot cauza discrepanțe grave în viața cotidiană a persoanelor afectate.
“Dacă ești o persoană transgender care a obținut acte în alt stat din UE, autoritățile române trebuie să le transcrie automat, fără proceduri suplementare. Până acum, persoanele transgender din România erau nevoite să reia procesul de recunoaștere legală a genului, un demers lung și umilitor”, a anunțat ACCEPT.
Există în Europa zeci de mii de persoane aflate în situații asemănătoare, iar această hotărâre le confirmă dreptul de a avea documente valide în toate statele membre. Importanța deciziei se reflectă și în faptul că CJUE a judecat cazul la Marea Cameră, un for unde ajung doar 10% din cazurile prezentate.
Arian Mirzarafie-Ahi a declarat: "Sunt încântat de hotărâre, deoarece Curtea a preluat toate argumentele noastre. Acest succes confirmă angajamentul Uniunii Europene față de drepturile cetățenilor, inclusiv ale celor transgender. După atât de mulți ani, acest caz va permite altor persoane să-și recunoască identitatea fără discriminare. Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate.”
Arian a părăsit România în 2008 și a obținut cetățenia britanică. Procesul său de recunoaștere legală a identității de gen a început în 2016 și s-a încheiat cu succes în 2020. Cu toate acestea, la revenirea în România, a întâmpinat dificultăți din partea autorităților de a-i echivala documentele.
După un refuz din partea autorităților române, Arian a intentat un proces împotriva Direcției de Evidență a Persoanelor Cluj, având nevoie de o decizie de la CJUE pentru a clarifica aplicarea legislației europene.
Un studiu realizat de Ipsos în vara anului 2023 estimează că persoanele transgender reprezintă aproximativ 3% din populația adultă a României, iar până în prezent, doar aproximativ 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate. De asemenea, hotărârea CEDO din 2021 a subliniat lipsa unei proceduri clare pentru modificarea genului în actele de naștere, ceea ce contravine drepturilor fundamentale ale omului.
