Creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului, tradiții și obiceiuri
Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Creștinii sărbătoresc Nașterea Domnului, tradiții și obiceiuri
Creștinii din întreaga lume se pregătesc să celebreze Nașterea lui Iisus Hristos, un prilej plin de tradiții religioase și obiceiuri populare. Această sărbătoare este considerată prima sărbătoare liturgică a lui Hristos, deși nu este la fel de veche ca Paștele și Rusaliile, care au origini în sărbătorile iudaice.
Conform legendelor creștine, Fecioara Maria, împreună cu Iosif, a călătorit prin Betleemul Iudeii, căutând un loc de adăpost. Ajungând la casa unor bătrâni, Maria a fost refuzată, ceea ce a dus-o să nască într-o iesle. O bătrână, numită Crăciunoaia, a ascultat-o și a hotărât să o ajute, iar povestea continuă cu miracole legate de nașterea lui Iisus.
Nașterea lui Iisus Hristos este menționată în Evangheliile lui Matei și Luca. Amândoi evangheliști subliniază că Hristos s-a născut în Betleem și a crescut în Nazaret. Deși nu se specifică locul exact al nașterii, pestera a fost menționată ulterior în diverse scrieri cristologice. Biserica Nașterii Domnului din Betleem, construită în secolul al IV-lea, este un loc sacru pentru creștini și a fost refăcută în secolul al VI-lea.
Crăciunul, sărbătorit pe 25 decembrie, a devenit una dintre cele mai importante sărbători de peste an. La început, sărbătoarea se celebra împreună cu Boboteaza, dar din secolul al IV-lea acestea au fost separate. În această perioadă, se remarcă influența vechilor mituri păgâne asociate cu solstițiul de iarnă. De altfel, cuvintele "Crăciun" au o rădăcină latină semnificând „creație”.
Obiceiurile sunt diverse, iar nașterea lui Iisus Hristos este celebrată prin colinde; copiii anunță venirea sărbătorii prin cântece cum ar fi "Steaua sus răsare". În România, colindele sunt o practică tradițională, iar tinerii participă la diverse reprezentații populare menționând nașterea lui Iisus și povestea lui Irod.
Printre tradițiile de Crăciun se numără urările de bun venit pentru sufletele celor decedați, gătitul preparatelor tradiționale din carne de porc și dulciuri. Românii respectă obiceiurile alimentare de post, iar masa de Crăciun este un moment important pentru reuniunea familiei.
În unele regiuni, obiceiuri precum „Viclieimul” sau „Irozii” sunt practicate de tinerii care evocă semnificațiile nașterii Mântuitorului. De asemenea, vestitele colinde sunt un simbol al Crăciunului, având un rol important în alungarea spiritelor rele.
Fiecare sat are propriile sale ritualuri și tradiții, de la purificarea locuinței cu usturoi până la decorarea mesei cu specificații tradiționale. Aceste obiceiuri sunt transmise din generație în generație și contribuie la bogăția culturală a sărbătorii de Crăciun în România, unde oamenii își doresc să înceapă noul an cu prosperitate și fericire.
