Exclusiv „Pușculița magică” a lui Ciucă și Ciolacu. Cine și de ce a primit zeci de miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului
Inapoi

Exclusiv „Pușculița magică” a lui Ciucă și Ciolacu. Cine și de ce a primit zeci de miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului

Postat pe 11 Jul 2025

Update cu 1 lună în urmă

Timp de citire: 11 minute

Articol scris de: Cristina Preda

Image Description
Nationale
Deși bugetul României nu mai suportă cheltuieli nejustificate de mai bine de cinci ani, cei care au ocupat scaunul de la Palatul Victoria au găsit mereu modalități prin care să împartă bani. „Pușculița magică” se numește, oficial, Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, un instrument care, în teorie, ar trebui să acopere cheltuielile neprevăzute. Un calcul Digi24.ro arată, însă, că premierii Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au dat „din pix” aproximativ 80 de miliarde de lei către toate instituțiile din țară. Cea mai mare parte din acești bani s-a dus pentru primari, în plin an electoral, drumuri, cheltuieli ale spitalelor, dar și pentru salarii, chirii sau evenimente. Încă din 2020, România a intrat în procedură de deficit excesiv din cauză că nu a reușit să țină gaura bugetară la nivelul de 3% așa cum a fost agreat la nivel european. Asta însemna că reprezentanții statului erau obligați să strângă cureaua în ceea ce privește gestionarea banilor publici. De atunci și până în prezent, deficitul nu doar că a continuat să crească de la an la an, dar s-au găsit mereu modalități să se golească bugetul țării. Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului a fost, practic, „pușculița magică” a premierilor. O bună parte a banilor s-a îndreptat către primari - 20 de miliarde de lei, fie direct, fie prin alocări către Ministerului Dezvoltării. Robinetul a fost deschis la maximum în vara anului 2023, când la Palatul Victoria a ajuns Marcel Ciolacu. Alocările au continuat mai ales pe parcursul anului 2024, cu cele patru rânduri de alegeri. Pentru a înțelege mai clar tabloul alocărilor doar pentru localități și Ministerul Dezvoltării: Dacă în prima parte a guvernării, de la Fondul de Rezervă erau alocați bani și pentru situațiile excepționale cauzate de pandemia de COVID-19 și începerea războiului din Ucraina, de la jumătatea anului 2023, deși alocările au crescut, crizele au fost mai puține. Un exemplu de cheltuială neprevăzută poate fi situația generată de inundațiile din septembrie 2024, când de la Fondul de Rezervă s-au dat bani pentru repararea gospodăriilor. În rest, banii au fost alocați fără vreo justificare urgentă. Cei mai mulți bani la acest capitol au mers către programele de tipul PNDL I și II și „Anghel Saligny”. Au existat și cazuri în care de la Fondul de Rezervă au fost finanțate evenimente. În 2023, Consiliul Județean Alba și Primăria Municipiului Alba Iulia au primit 700 de milioane de lei din Fondul de rezervă pentru acoperirea cheltuielilor „ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României și a marcării Revoluției din 1989”. Analiza Digi24.ro arată că, în perioada guvernelor Ciucă și Ciolacu, Ministerele Transporturilor și Sănătății au primit peste 25 de miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care ambele instituții au avut bugete de zeci de miliarde de lei aprobate încă de la începutul anului: Din fondul de rezervă, numai Transporturile au primit peste 11 miliarde de lei în perioada analizată de Digi24.ro (în perioada Guvernelor Ciucă și Ciolacu). Deși în 2022 au fost alocate și sume de urgență, după izbucnirea războiului din Ucraina pentru granițe și Portul Constanța în special, Sorin Grindeanu a cerut constant bani pentru finalizarea autostrăzilor. Spre exemplu, în octombrie 2022, Ministerul Transporturilor primea 4 miliarde de lei pentru patru tronsoane de autostradă (Buzău-Focșani, Ploiești-Buzău, Focșani-Bacău sau Buzău-Pașcani). Alte 1.8 miliarde au fost alocate în iunie 2024 pentru proiecte din domeniul transporturilor. Și ministerul condus de Alexandru Rafila în cele două guverne a beneficiat de sume mari. Mai exact, Ministerul Sănătății a primit 14 miliarde de lei din Fondul de rezervă, potrivit calculelor Digi24.ro. Din aceste sume, au fost finanțate cheltuielile spitalelor din țară, precum achiziționarea materialelor sanitare și a medicamentelor, dar s-au efectuat și plăți de salarii. Analiza Digi24.ro arată că peste 4.6 miliarde de lei au fost alocate instituțiilor din Justiție - de la Minister, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Ministerul Public (care gestionează parchetele din țară) sau Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cea mai mare parte din această sumă a fost alocată cheltuielilor salariale ale personalului din justiție, în special pentru a plăti veniturile câștigate de personalul din domeniu în instanțe sau „restanțe salariale”. Au existat, însă, și situații în care Fondul de rezervă al Guvernului a fost folosit pentru plata chiriei sediilor unor instituții din domeniu. Digi24.ro a stat de vorbă cu economistul Cristian Păun pentru a înțelege de ce prim-miniștrii, Marcel Ciolacu în special, s-au folosit de instrumentul banilor alocați din Fondul de rezervă. „Aceștia sunt bani din pixul premierului. Senzația tuturor care se adapă din acești bani e că - el ne dă, la el trebuie să mergem. Este control politic asupra acestor bani. Sumele nu se votează de nimeni, sunt alocate la decizia premierului, fără să fie justificate”, a declarat Cristian Păun pentru Digi24.ro. Economistul a mai subliniat că prin alocările prin Fondul de rezervă se evită, practic rectificările bugetare „care trebuie supuse controlului politic parlamentar”. „În plus, premierul rezolvă în acest fel și problema unui buget făcut de la bun început greșit și a unor constrângeri care decurg de aici. De ceva vreme, Guvernul mergea cu o creștere economică prea optimistă, care genera venituri prea mari care acopereau cheltuieli prea mari și generau un deficit optimist. Era o șmecherie prin care premierul rezolva aceste probleme”, a adăugat Cristian Păun. În general, după cum a punctat și economistul Cristian Păun, Fondul de rezervă „e un fond pe care pui mâna când ai probleme care apar peste noapte și care nu puteau aștepta până la rectificarea bugetară”. „Noi am transformat în neprevăzut și complicat aproape orice. Este o forțare la limita legii”, a mai explicat economistul Cristian Păun. În 2023, Guvernul Ciolacu a schimbat și caracterul „urgent” al fondului, după ce a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care își dădea voie să aloce bani și pentru cheltuieli care nu ar trebui să fie neprevăzute, precum plata salariilor sau finanțarea proiectelor din fonduri externe - proiectele europene din plan local. În luna mai, 2024, premierul Marcel Ciolacu a decis ca toți ordonatorii de credite să cedeze Fondului de Rezervă al Guvernului 10% din bugetele alocate. Mai mult decât atât, fiecare instituție trebuia să transfere în același fond economiile înregistrate pe parcursul anului. Acest lucru s-a întâmplat deși în bugetele din 2023 și 2024, au fost alocate încă de la început miliarde de lei la Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din brasov

-
-

10:07

autostrada ploiești-brasov, proiect de infrastructură amânat de peste două decenii

Autostrada Ploiești-Brasov este una dintre cele mai discutate și așteptate proiecte de infrastructură din România. De mai bine de două decenii, promisiunile privind construcția acesteia s-au succedat, însă proiectul nu a depășit încă faza planurilor și a anunțurilor populare. Guvernele au schimbat strategii și conducători, iar investiția rămâne în stare de stand-by, fiind doar pe hârtie. Potrivit site-ului newsbv.ro, pentru a crește transparența și a exercita presiune asupra celor care decid,
Image Description

09:59

Record de credite ipotecare în primul semestru al lui 2025 în România

În primele șase luni ale anului 2025, țara noastră a înregistrat un număr record de aproximativ 50.000 de credite ipotecare contractate, cel mai mare nivel din ultimii cinci ani, potrivit datelor publicate de Ipotecare.ro. Valoarea totală a acestor împrumuturi a atins 3,2 miliarde de euro, în creștere cu 60% față de aceeași perioadă din anul anterior. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României, creditele ipotecare acordate la nivel național au
Image Description

09:34

incendiu la complexul comercial dragonul roșu din București

incendiu la complexul comercial dragonul roșu din București Marti seara, un incendiu puternic a izbucnit în Complexul Comercial Dragonul Roșu din București, cu degajări mari de fum și risc de propagare la alte spații. Pompierii au intervenit rapid pentru a controla situația, dar o parte din structură a fost afectată grav, fiind chiar prăbușită. Potrivit informațiilor furnizate de pompieri, focul a fost localizat în jurul orei 2.30, în cursul nopții, și s-a
Image Description

09:05

Marius Dunca: nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economică a României

Senatorul PSD Brașov, Marius Dunca, susține că pentru a relansa economia țării este nevoie de un pachet coerent de măsuri, stabilit în colaborare cu mediul de afaceri și adaptat la realitățile economice actuale. Potrivit acestuia, soluțiile trebuie să fie concepute în dialog direct cu antreprenorii, considerând că mediul privat este singurul capabil să creeze locuri de muncă și să susțină dezvoltarea pe termen lung. „Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate,
Image Description

08:51

România va avea în 2025 un total de 17 zile libere legale, dar efectiv vor fi doar 13

În anul 2025, salariații din România vor avea dreptul la un total de 17 zile libere legale, conform Codului Muncii, notează newsbv.ro. Totuși, din cauza faptului că patru dintre aceste sărbători cad în weekend, numărul real de zile nelucrătoare pentru angajați va fi de doar 13. Următoarea zi liberă programată este 30 noiembrie, când se sărbătorește Sfântul Andrei, însă această zi pica într-o duminică, astfel încât majoritatea angajaților nu vor beneficia
Image Description

Recente din Romania

-
-

11:19

- Cluj - probleme nerezolvate în parcul din spatele străzii Galați din Cluj-Napoca

probleme nerezolvate în parcul din spatele străzii Galați din Cluj-Napoca Locuitorii din zona străzii Galați din Cluj-Napoca se plâng de problemele constante din parcul din spatele acestei artere. Potrivit unei sesizări trimise autorităților locale, după fiecare ploaie, terenul de baschet și zona din apropierea acestuia rămân inundate, apa stând mult timp și provocând mirosuri neplăcute. Se pare că problema ar putea fi cauzată de lipsa unui sistem de scurgere eficient, potrivit
Image Description

11:19

- Timis - timișoreanul Nelu Slusarciuc pornește într-o expediție de peste 3.500 km cu bicicleta

Un bărbat de 58 de ani din Timișoara se pregătește să înceapă o expediție de drumeție pe bicicletă prin Europa, pe un traseu care include Serbia, Slovenia, Italia, Monaco, Franța și Spania. Dacă resursele îi vor permite, el intenționează să continue până în Portugalia. Expediția este planificată să dureze între 35 și 45 de zile și va fi realizată fără ajutor extern, doar cu bicicleta și echipamentul personal. Startul va fi
Image Description

11:15

- Galati - echipele de robotica ByteForce și StarForce aduc premii la Bucharest Twin Cup 2025

echipele de robotica ByteForce și StarForce aduc premii la Bucharest Twin Cup 2025 În perioada 22-24 august 2025, echipa ByteForce 19234 de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați a participat la cea mai importantă competiție de robotica din Europa, Bucharest Twin Cup. Aceasta a reunit 40 de echipe din întreaga lume, inclusiv campioni și vicecampioni mondiali, și a fost considerată o competiție invitatțională de mare prestigiu. Potrivit unui articol citat de
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
brasov WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Simionescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul brasov
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete