Furtul coifului de la Cotofenesti: Detalii oferite de Arthur Brand
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Furtul coifului de la Cotofenesti: Detalii oferite de Arthur Brand
Arthur Brand, un cunoscut detectiv de artă, a discutat recent despre furtul coifului de la Cotofenesti, într-un interviu acordat Radio România Cultural. Acesta, supranumit de BBC "Indiana Jones din lumea artei", consideră că incidentul nu a fost o acțiune comandată, subliniind că metoda utilizării explozibililor este mai frecventă în cazul spargerilor de bancomate.
Detectivul a afirmat că hoții se află într-o situație complicată, având în vedere că poliția olandeză, renumită pentru profesionalismul său, lucrează intens la acest caz. „Hoții vor fi prinsi. Ar putea dura o săptămână sau poate un an, dar sunt sigur că vor fi depistați”, a declarat Brand. El a explicat că în prezent, poliția analizează imaginile de pe camerele de supraveghere pentru a identifica activitățile hoților înainte de furt.
Brand a menționat că, în opinia sa, furtul nu a fost un act organizat, precum cele prezentate în filme. De asemenea, detectivul se teme că în condițiile actuale, hoții ar putea alege să fondeze coiful de la Cotofenesti și brățările dacice furate pentru a vinde aurul, având în vedere că nu vor găsi un cumpărător pe piața neagră datorită notorietății acestor obiecte.
Subliniind impactul posibilelor acțiuni ale hoților, Brand a transmis un mesaj clar: „Dacă aleg să topească aurul, pedeapsa va fi considerabil mai mare. Aceștia s-ar putea gândi că merită să obțină 60.000 de euro, dar dacă sunt prinși, riscă să stea în închisoare pentru câțiva ani.” El a evidențiat că o alegere mai înțeleaptă ar fi să abandoneze aurul, pentru a evita o condamnare de șase sau șapte ani de închisoare.
Pe lângă subiectul furtului, Brand a vorbit și despre cariera sa, menționând că a ajutat la recuperarea operelor de artă în valoare de peste 300 de milioane de dolari. Unul dintre cele mai notabile cazuri a fost în 2019, când a recuperat un tablou de Picasso, „Bust de femeie”, furat în 1999.
Detectivul a făcut o paralelă între falsurile în artă și criminalitatea organizată, afirmând că în artă acestea reprezintă a treia cea mai mare activitate infracțională, după droguri și arme. Potrivit estimărilor sale, până la 10% din operele expuse în muzee sunt falsuri.
