Institutul Elie Wiesel critică decizia Sinodului BOR privind canonizarea unor clerici antisemiti
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Institutul Elie Wiesel critică decizia Sinodului BOR privind canonizarea unor clerici antisemiti
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a criticat dur, într-un comunicat emis, decizia Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a aproba canonizarea unor clerici care au avut opinii antisemite și au promovat Mișcarea Legionară în anii '30 și '40.
Potrivit informațiilor prezentate de Institutul "Elie Wiesel", clerici precum Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu au susținut regimul nazist și au fost activi în cadrul Mișcării Legionare, unii ocupând chiar funcții de conducere în structurile acesteia.
"Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România <<Elie Wiesel>> (INSHR-EW) ia act cu mâhnire de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie 2024 de a include pentru aprobarea canonizării, act premergător proclamării acestora prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care au exprimat opinii antisemite sau au promovat curentul toxic legionar, în anii '30 și '40", se arată în comunicatul institutului, emis miercuri.
În plus, comunicatul cită și cuvintele Patriarhului Daniel, care susținea că "Canonizarea (...) înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Așadar, sfinții canonizați sunt dați ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt și învățătorii noștri prin cuvântul dreptei credințe, prin viețuire sau faptă și prin modul lor de a fi." Institutul pune sub semnul întrebării acest standard, întrebându-se dacă este potrivit ca oameni care au promovat fascismul să fie considerați modele de urmat.
Institutul "Elie Wiesel" a prezentat și biografiile detaliate ale celor trei clerici controversați. Ilarion Felea (1903-1961) a fost implicat activ în Mișcarea Legionară, fiind lider al unui cuib legionar și susținător public al ideologiilor antisemite în publicația "Biserica și școala". Ilie Lacatusu (1909-1983), de asemenea, a avut o activitate legionară semnificativă, participând la rebeliunea legionară din 1941 și fiind misionar în Transnistria, unde au avut loc exterminări masive de evrei. Dumitru Stăniloae (1903-1993) a publicat articole pro-naziste și pro-legionare în diverse publicații de extremă dreaptă precum "Telegraful român".
Decizia Sinodului BOR a inclus canonizarea a 16 sfinți români, printre care Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae și Ilie Cleopa. Însă, prezența unor clerici cu trecut legionar a generat o reacție imediată din partea directorului Institutului Elie Wiesel, Alexandru Florian, care a subliniat că "Ilie Lăcătușu a fost șef de cuib în perioada statului național legionar", potrivit declarației sale pentru G4Media.ro.
Astfel, noua decizie a Sinodului BOR rămâne un subiect sensibil și discutat intens, stârnind controverse și reacții atât din partea comunităților academice, cât și din partea publicului larg.
