Miturile „raiului” comunist (2). Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu?
Inapoi

Miturile „raiului” comunist (2). Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu?

Postat cu 18 ore în urmă

Update cu 18 ore în urmă

Timp de citire: 11 minute

Articol scris de: Simona Stan

Image Description
Nationale
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!” și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile. Mai jos, al doilea episod din serialul - Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm dacă, într-adevăr, s-au întâmplat mai multe „lucruri bune” înainte de '89 decât „lucruri rele”.Mai mult de jumătate (55,8%) dintre românii care au răspuns la un sondaj INSCOP publicat pe 22 iulie sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România. Detalii, aici. Potrivit studiului citat, 85,1% dintre respondenți au declarat că mâncarea era mai sănătoasă în timpul regimului comunist, 75,1% că filmele produse în România erau mai bune, 58% că emisiunile de divertisment erau mai bune și 11,6% erau de aceeași părere în privința muzicii românești. La fel ca în cazul primului episod (care poate fi urmărit AICI), Digi24.ro a încercat să afle dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din frustrările acumulate la adresa actualului stat român. „Petru mâncare stăteai nopți întregi la coadă. Poate mâncai mai sănătos, dar mâncai mai puțin.” Gelu Duminică, sociolog: „Poate e așa, poate nu e așa. Știu că pentru mâncare stăteai cam nopți întregi la coadă. Pentru generația mai tânără, acest lucru nu are corespondent în realitate. Ca să iei trei iaurturi, la propriu, eram noaptea la rând. O noapte, în plină iarnă, da? La minus 10 grade, stăteai o noapte să iei trei iaurturi și un litru de lapte. Sigur, poate mâncai mai sănătos, dar mâncai mai puțin. O jumătate de pâine pe zi, asta era rația. Sigur, melancolia e normală. Așa făcea toată lumea, era o egalitate relativ - la rând, la coadă, îl găseai pe doctor, îl găseai pe muncitor, îl găseai și pe judecător (poate exagerez). Era o egalitate în suferință, toți erau acolo. Doctorul îi spunea vânzătoarei: bună ziua, aveți oare o pâine în plus? Și era doctor” Bogdan Voicu, sociolog: „Mâncarea era într-adevăr mai sănătoasă, fiindcă nu avea niciun fel de substanțe adăugate în ea dintr-un motiv foarte simplu - nu existau. Nu aveai ce să mănânci. Acum, să fim serioși, făceam cozi de ore. Eu îmi aduc aminte, ploieștean fiind, veneam cu părinții mei duminica, singura zi liberă în săptămână, în Piața Amzei pentru că la noi nu se găsea nici carne, nu se găsea nici salam și atunci făceam cozi în București. Cam asta era duminica noastră, ca să putem să cumpărăm lucruri, inclusiv pâine. Citește și: Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu Irina Margareta Nistor, critic de film: „Existau filme remarcabile, dar interzise - vezi Reconstituirea. E foarte important să nu uităm această treabă. Plus o parte din filmele lui Dan Pița, o parte din filmele lui Alexandru Tatos, la care se făceau foarte multe modificări din punct de vedere al cenzurii. Foarte puține filme ajungeau la televizor. Dacă vreunul dintre actori fugea în străinătate, mai ales dacă era un actor principal, filmul nu mai putea fi dat. Lumea are senzația că filmele erau mai bune pentru că nu reușește să facă distincția între cele ale marilor actori, cu precădere actorii de comedie, vezi BD-urile (seria Brigada Diverse), unde sigur că ei jucau senzațional pentru că știau că nu pot juca altceva. Pe de altă parte, în fiecare replică pe care o spuneau, făceau cu ochiul publicului și încercau să înfrunte, pe cât se putea, cenzura și puterea. „Temele erau mai degrabă, în majoritate, despre mersul la țară, despre a deveni muncitor și cam aici ne concentram în mod special: să fim tovarăși de nădejde”, Irina Margareta Nistor. Bogdan Voicu, sociolog: „Accesul la filmele făcute în România trecea prin mâna Securității. E acea afacere despre cum se multiplicau casetele care intrau în România și care erau toate o afacere a serviciilor secrete românești, care au câștigat. Se estimează peste 1.000.000.000 dolari din povestea respectivă”. Cosmin Popa, istoric: „Depinde pe cine întrebi. Oamenii de o anumită vârstă au tendința să regrete trecutul, paradisul pierdut. Când vorbim în termenii judecății de valoare despre producțiile artistice, lucrurile sunt discutabile. Foarte puțină lume își amintește de cantitatea impresionantă de filme ideologizate care promovau portretul activistului, portretul tânărului UTC-ist, și așa mai departe.”. „Știu că în tiranie și în dictaturi arta nu se dezvoltă nicăieri în lume, niciodată nu s-a dezvoltat”, Gelu Duminică, sociolog Gelu Duminică, sociolog: „Nu știu ce filme erau mai bune, că nu prea le vedeai. Nu aveai unde să le vezi. Ce știu și ce e evident era că cenzura era la ea acasă, nu oricine putea să producă un act artistic, orice act artistic trebuia să aibă pe cineva care să se uite pe script, de la securitate, să dea acordul și că artiștii aveau pumnul în gură.” Irina Margareta Nistor, critic de film: „Este o chestie de nostalgie, ea a continuat să existe - nostalgia pentru muzica ușoară, pentru că o parte dintre melodii au fost luate și folosite prin filmele românești ale noului val, tot cu o oarecare ironie. Amestecul de nostalgie și ironie e periculos până la un punct. Nu aveau voie să cânte nimic în limbi străine, chiar dacă era o melodie în limbă străină, puteai să o cânți doar în limba română. Nu vi se pare ciudat? Nu cred că ar conveni nimănui să audă melodii străine celebre dintr-o dată cântate în română sau cei care vin la festivalurile din țară să fie puși să cânte în română. Mai gândiți-vă, că poate vă mai trece de nostalgii.” „Accesul la altă muzică decât cea acceptată de către Partidul Comunist era nul”, Bogdan Voicu, sociolog
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din brasov

-
-

21:02

Un nou proiect cu fonduri europene pentru Spitalul Clinic Județean Brașov! Valoare de peste 3,7 milioane de lei

Plenul forului deliberativ a aprobat valoarea totală a proiectului, în cuantum de 3.728.222,40 lei, contribuția proprie a autorității județene reprezentând achitarea cheltuielilor neeligibile şi cofinanțarea de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, în sumă de 74.564,45 lei, precum și Acordul de parteneriat între Consiliul Județean și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Potrivit hotărârii adoptate, sumele reprezentând cheltuieli conexe ce ar putea apărea pe durata implementării proiectului vor fi asigurate
Image Description

19:41

Brașovul reinventează cultura! Reabilitarea Complexului Agrement de sub Tâmpa intră în execuție

Astăzi, 31 iulie 2025, a fost făcut un pas important pentru revitalizarea vieții culturale din Brașov: s-a semnat contractul de execuție pentru reabilitarea Complexului Agrement de sub Tâmpa, un proiect esențial pentru comunitate, finanțat prin PNRR și gestionat de Consiliul Județean Brașov, în colaborare cu Biblioteca Județeană „George Barițiu”. Contractul a fost atribuit, în urma unei licitații publice, asocierii DNS Efect (lider), Timișoreana SRL și Proing Consult SA. Valoarea totală
Image Description

19:31

Concert extraordinar al Orchestrei Asociației Comunitare Saarburg – Kell din Germania, pe 4 august, în Piața Sf. Ioan

Orchestra Asociației Comunitare Saarburg – Kell din Germania este formată din aproximativ 65 de muzicieni și a fost fondată în 1990. În toți acești ani a susținut numeroase concerte. În țări precum Germania, Elveția, Italia, Franța, Olanda, Luxemburg, Rusia, Lituania, Letonia, Estonia, Portugalia, Africa de Sud, Namibia, SUA, India și Brazilia. Sub bagheta dirijorului Karl-Heinz Willger, în perioada 1 – 11 august 2025, orchestra se va afla în turneu în
Image Description

19:10

O nouă destinație de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, din 2026

Astfel, vom putea zbura de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav către Katowice, Polonia, potrivit paginii de facebook a aeroportului. Mai exact din data de 31 martie 2026 se va zbura de la Brașov la Katowice, în Polonia, după ce compania maghiară low-cost Wizz Air a pus, joi, în vânzare, bilete pentru aceasă destinație. Vor fi 3 zboruri pe săptămână, marți, joi și sâmbătă. Un prim zbor dus-întors costă momentan 528 de
Image Description

17:57

Ce vin să alegi pentru mesele cu prietenii

O masă cu prietenii este întotdeauna un motiv de bucurie, iar alegerea băuturii potrivite poate transforma un simplu prânz sau o cină într-o experiență memorabilă. Vinul, această băutură alcoolică cu tradiție, are darul de a aduce oamenii împreună și de a completa gustul mâncărurilor într-un mod rafinat. Totuși, cum alegi vinul ideal când ai invitați cu gusturi diferite sau când meniul este variat? Alegerea vinului în funcție de tipul de
Image Description

Recente din Romania

-
-

01:17

- Buzau - Actorul buzoian Vlad Ionuț Popescu, selecționat la Talents Sarajevo 2025

Actorul buzoian Vlad Ionuț Popescu își continuă ascensiunea internațională, pornind de la momente memorabile la Veneția și Cannes, ajungând acum la Sarajevo, unde „fenomenul Talents” îi oferă o rampă internațională prin schimb, dezvoltare și conectare profesională. Carisma, talentul și angajamentul său artistic îi pregătesc un viitor strălucit în România, dar și în întreaga regiune. Vlad Ionuț Popescu a fost selectat în prestigiosul program „Talents Sarajevo 2025”, desfășurat între 15 și
Image Description

01:16

- Buzau - Boc, în contradicție cu Bolojan și cu Toma pe tema polițiștilor locali

Președintele executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a participat la consultări cu premierul Ilie Bolojan, cu ministrul Cseke Attila și cu reprezentanții autorităților locale pe tema pachetului de măsuri de austeritate. Cu acest prilej, primarul orașului Cluj-Napoca a propus o formulă revizuită pentru reducerea numărului de polițiști locali, în contextul reformei administrației publice. Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să reducă drastic numărul de
Image Description

01:15

- Buzau - Petre: Măsurile de austeritate pun în pericol 140 de posturi din Consiliul Județean

Critici față de măsurile de reducere a cheltuielilor în domeniul bugetar impuse de Guvern din partea preşedintelui interimar al Consiliului Judeţean Adrian Petre. El a atras atenția, pe parcursul ședinței ordinare a deliberativului județului de joi, că numeroase proiecte de infrastructură – cum ar fi drumul turistic spre Vulcanii Noroioşi sau cele de alimentare cu apă – riscă să fie sistate, dar și că în jur de 140 de posturi
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
brasov WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul brasov
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete