Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților este o rânduială a bisericii creștine în care se face pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Potrivit ritualului, în această zi, în biserică, se oficiază Sfânta Liturghie și slujba Parastasului. Moșii de iarnă 2025 sunt trecuți în calendarul ortodox pe 22 februarie. Data de prăznuire este diferită în fiecare an, deoarece se stabilește în funcție de sărbătoarea Învierii Domnului. Sâmbăta Morților este înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și sub numele de Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui. În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea morților, sărbătoare denumită și Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților. Duminica următoare, pe 3 martie 2025, se face pomenirea de Înfricoșata Judecată și a Doua venire a lui Iisus Hristos. “Biserica Ortodoxă, în dată de 22 februarie 2025, face pomenire celor trecuți în veșnicie. Este ziua "moșilor de iarnă", așa cum mai este cunoscută în popor. În această zi, în toate bisericile ortodoxe se va oficia Sfânta Liturghie și slujbe speciale de pomenire a celor care au trecut la cele veșnice. Slujba în care se pomenesc cei adormiți întru Domnul poartă numele de Parastas. Parastasele sunt ierurgii speciale ale Bisericii, la care credincioșii aduc colivă, ce simbolizează trupul mortului, colivă făcută din boabe de grâu. Să nu uităm că, bobul de grâu, așa cum spune Mântuitorul Iisus Hristos, este simbol al Învierii - dacă nu este îngropat în pământ și nu putrezește, acesta nu rodește, “nu inviaza spre o rodire multiplă” (cf. Ioan 12, 24). Parastasul este slujba prin care preotul și creștinii se roagă pentru cei trecuți la viață veșnică, aducând înaintea lui Dumnezeu cereri pentru că El să le ierte păcatele și astfel sufletele celor adormiți să aibă parte de mântuire. Sâmbătă e ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât la iad, că să elibereze din el pe toți drepții adormiți", a declarat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București. Postul Paștelui mai este cunoscut și sub numele de Postul Mare, și este cea mai lungă și aspră perioadă de postire din calendarul bisericesc. În 2025, perioada începe din 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Sărbătoarea Învierii Domnului va fi celebrată de credincioșii ortodocși și catolici în aceeași zi, mai exact pe 20 aprilie. Înainte cu o săptămână de intrarea în postul Paștelui, în Săptămâna Albă se lasă sec de carne, mai exact, pe 23 februarie 2025 se mănâncă pentru ultima dată, până la sărbătoarea de Paște, alimente pe bază de carne. În schimb, în această săptămână este permis să se mânânce alimente dulci pe bază de lapte, ouă, brânză. Conform tradiției creștin ortodoxe, ziua de Sâmbăta Morților se cinstește prin slujba Sfânta Liturghie și, ulterior, se oficiază și parastasul. Acolo sunt sfințite alimente, care ulterior sunt oferite de pomană persoanelor cunoscute, dar și celor nevoiașe. Potrivit scrierilor vechi, de Moșii de iarnă, sufletele morților coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii de la mâncarea gătită și împărțită, astfel că, printre alimentele oferite de pomană, trebuie să fie și un preparat fierbinte. De Moșii de iarnă se impart piftii. Ziua se mai numește în popor și Sâmbăta Piftiilor. A doua zi, pe 23 februarie, este și Lăsata secului de carne, iar de acum, creștinii care țin postul Paștelui nu mai pot consuma preparate din carne. Potrivit tradițiilor creștine, odată cu Lăsatul secului de carne, nu ar trebui să se mai facă nunți. Această interdicție ar trebui să fie valabilă până la Duminica Tomei/Duminica Tomii (Sfântul Apostul Toma) a doua duminică după Paște, 27 aprilie 2025. Se spune despre pomana oferită în ziua Moșilor de iarnă că este un dar pentru sufletele celor plecați dintre noi, pe care aceștia îl primesc prin intermediul celor vii. Gestul este considerat o manifestare a iubirii și recunoștinței față de cei dragi, dar și o modalitate prin care ne putem asigura liniștea sufletească. Potrivit tradiției, fiecare pachet de pomană este bine să conțină colivă, colaci din pâine, mâncare gătită, piftie, carne, mere sau alte fructe, vin și lumânări. În unele zone ale țării, din pachete nu lisesc preparate precum: plăcinta cu brânza, orez cu lapte sau sarmale. În zona Munteniei, alături de mâncare, oamenii dau de pomană copiilor și un bănuț. Se spune că, atât cel care oferă, cât și cel care primește, va avea parte de noroc și spor în tot ceea ce va face. Conform tradiției, alimentele împărțite de Moșii de iarnă simbolizează astfel: învierea și viața veșnică (coliva), simbolul sângelui lui Hristos (vinul roșu), continuitatea vieții (colacii din pâine), lumina și călăuzirea sufletelor către Dumnezeu (lumânările aprinse). Se obișnuiește ca toate alimentele de pomană să fie oferite în vase noi, farfurii sau cratițe, dar și cu tacâmuri noi, astfel încât persoanele care le primesc să le poată folosi mai departe. Cuvântul "moși" provine de la strămoși și se referă la persoanele care nu mai sunt printre noi și pentru care se organizează slujbe în biserică și se fac pomeni. Din zilele în care prăznuiesc moșii amintim: