Potrivit cercetării, aproape jumătate dintre respondenți consideră că ar avea nevoie de un salariu de cel puţin 6.000 de lei pentru a face faţă cheltuielilor lunare. Potrivit sursei citate, 52,8% dintre angajați se declară mulţumiţi doar într-o oarecare măsură, în timp ce doar 8,2% nu au motive de nemulţumire din acest punct de vedere. Din acest motiv, aproape 70% spun că au ajuns să resimtă des sau foarte des presiune financiară în viaţa de zi cu zi. Din categoria celor care nu se simt împovăraţi de nivelul cheltuielilor lunare fac parte mai puţin de 6% dintre respondenţi. „Principalele motive responsabile pentru această presiune financiare sunt costurile lunare prea mari pe care le au cu utilităţile, datoriile (credite, carduri de credit, împrumuturi) sau faptul că nu mai ţin pasul cu creşterea preţurilor, în condiţiile în care consumă aceleaşi produse sau servicii ca în trecut. 18% dintre respondenţi spun că şi-ar dori să îşi poată permite şi alte produse sau servicii decât cele de bază, iar acest lucru le generează un puternic sentiment de frustrare”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs. Deşi datele sondajului arată că angajaţii sunt mai degrabă nemulţumiţi decât mulţumiţi de salariile lor, aproape 63% spun că au primit o mărire salariu în ultimul an şi jumătate. Astfel, 29,1% au avut parte de o majorare salarială în 2025, iar 33,7% în 2024. Pentru 15,1% cea mai recentă creştere a avut loc în 2023, 6% au acelaşi salariu din 2022, iar 3% din 2020 sau 2021. 7,7% nu îşi amintesc când le-a crescut ultima dată salariul, iar pentru 5,5% salariul de acum este acelaşi ca în momentul angajării. Întrebaţi care este venitul net lunar de care ar avea nevoie pentru a nu resimţi presiune financiară şi a avea un trai decent, 24,6% indică un plafon cuprins între 6.001 şi 8.000 de lei. 22% ar avea nevoie de un salariu între 8.001 şi 10.000 de lei, 15,5% între 10.001 şi 12.000 de lei, iar 13,3% peste 15.000 de lei. Un sfert dintre respondenţi s-ar descurca şi cu mai puţin de 6.000 de lei pe lună. „Chiar dacă vorbim despre un procent consistent de respondenţi care au avut recent o majorare salarială, încă vedem o discrepanţă destul de mare între nivelul salarial la care se află acum şi creşterea de care ar mai avea nevoie pentru a atinge un punct de confort financiar. Răspunsurile lor ne arată că, în cea mai mare parte a cazurilor, ar mai avea nevoie de cel puţin 20% în plus faţă de cât câştigă acum”, a explicat Ana Călugăru. Sondajul arată că, dacă ar fi puşi în faţa posibilităţii de a-şi schimba jobul cu unul de la care ar putea câştiga salariul de care au nevoie pentru a se întreţine fără mari renunţări, 84% ar face acest lucru fără nicio ezitare. Există, însă, şi elemente care, pe lângă salariu, ar putea contribui la reducerea presiunii financiare şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii profesionale. Pe primul loc se află flexibilitatea programului de lucru, menţionată de o treime dintre angajaţi. Apoi, urmează beneficiile extrasalariale, oportunităţile de dezvoltare profesională şi de avansare în carieră, dar şi un mediu de lucru plăcut şi o cultură organizaţională sănătoasă. Sondajul a fost realizat în luna iunie, pe un eşantion de 2.452 de respondenţi angajaţi cu normă întreagă sau redusă și freelanceri. Dacă apreciezi știrea, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like!
Adrian-Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, a semnat contractele de achiziție a obiectelor de mobilier necesare celor șase instituții beneficiare: Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă (CSEI) Brașov, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă (CSEI) Brădet-Săcele, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă (CSEI) Făgăraș, Școala Profesională Specială Codlea, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Brașov și Palatul Copiilor Brașov. Este vorba despre 11 contracte, în valoare totală de 1.572.435,06 lei, și
.
Copilul tău pare retras, nu mai vrea la școală și spune că „e totul ok”? Atenție! Ar putea fi victima unui tip de bullying mult mai periculos decât cel clasic: cyberbullying-ul. E invizibil, constant și îi consumă energia emoțională chiar sub ochii tăi, în camera lui, pe telefonul pe care i l-ai oferit „să fie în siguranță”. „În bullyingul cibernetic nu mai cunoști agresorul, nu mai știi de cine ești
.
Elevii a două şcoli din Braşov vor avea sere educaţionale cu ajutorul cărora vor dezvolta obiceiuri alimentare sănătoase și durabile. Elevii școlilor gimnaziale Nr. 9 și Nr. 14 vor beneficia încă de la începutul anului școlar 2025-2026 de câte o seră educațională în care vor avea posibilitatea să învețe despre sustenabilitatea alimentară. Serele sunt concepute pentru a servi atât ca spații educaționale, cât și ca platforme practice pentru dezvoltarea unor
.
Pe parcursul a cinci săptămâni, copiii vor păși într-un univers creativ și interactiv, explorând lumea artei, a muzeologiei și a profesiilor culturale. Activitățile se adresează copiilor cu vârste între 7 și 16 ani și îmbină descoperirea patrimoniului cu jocuri creative, experimente artistice și provocări educative menite să le stimuleze curiozitatea și imaginația. Programul educativ Școala de Vară, inițiat de Bianca-Maria Bălșan, managerul Muzeului de Artă Brașov, este coordonat de muzeografii
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.