Update 5 ore în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Pe 25 decembrie, creștinii din România celebrează Nașterea Domnului prin participarea la slujbe și prin păstrarea tradițiilor populare, cum ar fi colindatul, masa festivă și darurile sub brad. Colindele continuă și în prima zi a sărbătorii, iar obiceiurile păstrează un echilibru între dimensiunea religioasă și cea familială, conform celor transmise în tradiția populară.
Participarea la slujbele religioase de Crăciun este una dintre principalele activități ale credincioșilor, care sărbătoresc Nașterea Domnului cu colinde, Sfânta Liturghie și rugăciuni. Colindatul, început în Ajun, continuă și în ziua de 25 decembrie, când cete de copii și adulți merg din casă-n casă vestind vestea Nașterii și aducând urări de bine.
Masa festivă reunește familiile în jurul unor preparate tradiționale specifice sărbătorii, precum cozonaci, cârnați și diverse mâncăruri din porc. Totodată, în această zi se face pomană pentru cei adormiți, prin împărțirea de colaci cu lumânare, carne și alte bunătăți, îmbinând dimensiunea religioasă cu cea comunitară și familială.
În tradiția populară, se spune că masa de Crăciun trebuie însoțită de ascultarea unor colinde care aduc belșug și prosperitate, iar micul dejun cu pește este recomandat pentru energie și sănătate pe tot parcursul anului. Cei care respectă această tradiție vor avea, spun credincioșii, reușite chiar în condiții dificile.
Pe lângă acestea, există obiceiuri menite să aducă spor gospodăriei, precum notarea zilnică a cheltuielilor, pornind în ziua de Crăciun, și decorarea casei cu plante roșii, cum sunt Floarea Crăciunului și Cactusul de Crăciun. De asemenea, oferirea de pomană celor nevoiași este văzută ca un act ce aduce bogăție și armonie în familie.
Semnificații ale zilelor și superstiții legate de Crăciun
Tradiția mai atribuie zilelor de 24, 25, 26 și 27 decembrie caracteristici simbolice, fiecare reprezentând un anotimp și oferind indicii despre vremea care va urma. Astfel, ziua de 25 decembrie este considerată un barometru pentru vara anului viitor. În plus, prima persoană care pășește în casă în ziua de Crăciun trebuie să fie un bărbat brunet, considerat aducător de noroc, spre deosebire de un bărbat roșcat, care ar aduce necazuri.
Alte obiceiuri implică mâncarea unui măr în prima zi de Crăciun, pentru sănătate, baia rituală în aceeași zi pentru o prospețime plăcută și evitarea măturatului sau scoaterii gunoiului până a doua zi, astfel încât sporul să nu fie risipit. Busuiocul și vâscul agățate la ferestre sunt recomandate pentru protecție împotriva dușmanilor sau dușmăniilor pe tot parcursul anului.
Nașterea Domnului, sărbătorită de creștini în fiecare an, poartă semnificații adânci sufletești, evidențiind dragostea lui Dumnezeu pentru lume și dorința Sa de pace între oameni, potrivit Sfintei Scripturi, relatează %source%. Această zi specială reunește credincioșii în bucurie, recunoștință și gesturi de solidaritate reflectate prin oferirea de daruri.
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brașov informează că o parte dintre farmacii se vor închide în zilele de sărbătoare din perioada Crăciunului și Anului Nou 2025-2026. Totuși, unele unități vor rămâne funcționale, asigurând servicii pe durata acestor date festive.
Brașovenii care intenționează să facă cumpărături de sărbători trebuie să țină cont că supermarketurile și hypermarketurile din oraș își schimbă programul în perioada Crăciunului 2025 și a Anului Nou 2026. Conform informațiilor publicate, programul va fi redus în Ajunul Crăciunului, iar magazinele vor fi închise pe 25 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026.
Proiectul bugetului pentru anul 2026 include măsuri fiscale importante, printre care majorarea salariului minim și înghețarea pensiilor, cu excepția celor de urmași. Conform documentului, finanțarea partidelor politice va fi redusă, iar anumite facilități precum voucherele pentru energie vor continua.