O metodă simplă, dar eficientă, folosită de o profesoară de la Universitatea Transilvania din Brașov, i-a permis să identifice rapid studenții care au folosit inteligența artificială pentru redactarea portofoliilor. Conf. univ. dr. Arabela Briciu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Comunicare, a strecurat în cerințele transmise pentru examen instrucțiuni care sunt invizibile pe ecranele dispozitivelor electronice, scrie Educatieprivata.ro. Cei care au introdus textul integral în ChatGPT sau în alte instrumente generative, prin metoda „copy-paste”, au copiat și aceste porțiuni ascunse, trădând astfel utilizarea automată a inteligenței artificiale (AI). Strategia a fost aplicată în cadrul unui examen care presupunea întocmirea unui portofoliu. Pentru a verifica dacă studenții chiar parcurg cerințele și elaborează un material propriu, profesoara a introdus în documente fragmente ascunse – instrucțiuni destinate inteligenței artificiale, care nu pot fi văzute de om, în mod obișnuit, într-un fișier Word sau PDF. Odată introduse într-un generator de text precum ChatGPT, aceste fragmente deveneau vizibile în promptul AI (adică în cererea trimisă aplicației), fiind preluate automat în răspunsul generat. Practic, profesoară a redactat instrucțiuni „capcană” care orientau AI-ul spre un răspuns fals ori specific, ușor de recunoscut dacă era copiat fără a fi revizuit. „Această strategie mi-a permis să identific rapid utilizarea automatizată a instrumentelor de inteligență artificială generativă – fără o prelucrare sau reflecție personală asupra conținutului generat”, a explicat Arabela Briciu pentru Educație Privată. În ultimul timp, profesoară a observat o creștere semnificativă a folosirii inteligenței artificiale pentru redactarea lucrărilor de portofoliu, eseuri și chiar lucrări de licență. Dacă până recent analiza se baza pe detalii precum formatul textului, semnele de punctuație specifice AI sau bibliografii artificiale, acum metoda tehnică bazată pe „instrucțiuni invizibile” a completat arsenalul de verificare. Rezultatele metodei sunt grăitoare: peste jumătate dintre studenții care au predat portofolii au apelat la AI, iar o parte considerabilă dintre ei au folosit conținutul generat fără nicio implicare personală. „Concluzia mea, pe baza observațiilor personale, a fost că peste 50% dintre studenți folosesc frecvent aceste instrumente, iar mai mult de o treime dintre aceștia le utilizează mecanic, fără a aplica o analiză critică sau fără a adapta comanda (promptul) și răspunsurile la cerințele specifice și rigorile academice. Această tendință indică o dependență crescută de soluțiile automatizate, în detrimentul dezvoltării competențelor academice autentice”, a atras atenția conf. univ. dr. Arabela Briciu în dialogul cu Educație Privată. Studenții au fost surprinși când au aflat că au fost testați în mod indirect. „Studenții au reacționat, în general, cu stânjeneală și surprindere. Mulți nu au anticipat că utilizarea AI poate fi depistată prin metode indirecte și au conștientizat că integrarea automată a conținutului generat nu trece neobservată. În unele cazuri, discuțiile ulterioare au deschis oportunitatea unei reflecții asupra utilizării responsabile a acestor instrumente”, a precizat profesoara de la Facultatea de Sociologie și Comunicare din Brașov. Conf. univ. dr. Arabela Briciu subliniază că nu este împotriva utilizării inteligenței artificiale în mediul academic, ci, dimpotrivă, consideră că poate fi un instrument util, dar doar atunci când este folosit cu discernământ. „Am ales această abordare nu pentru a descuraja complet utilizarea AI, ci pentru a semnala limitele și riscurile utilizării sale necontrolate. Deși AI poate sprijini structura ideilor sau eficientizarea procesului de lucru, are constrângeri majore: funcționează pe baza unor modele prestabilite, fără capacitate critică, fără înțelegerea profundă a conceptelor și cu riscul frecvent al generării de informații false sau imprecise (halucinații).