‘Cred foarte mult că actuala coaliție de guvernare, premierul României, președintele țării, membrii CSAT avem cu toții același interes, și anume să facem din România o țară puternică economic, iar prețul energiei se regăsește în tot ce înseamnă securitatea noastră economică și în negocierile pe care le avem cu cei din Comisia Europeană pentru a regla lucruri care ne-au dus într-o situație extrem de complicată. Și aici mă refer la țintele de decarbonizare, care trebuie atinse până la finalul acestui an, care presupun să scoatem din uz puteri instalate de aproximativ 2.700 de megawați la acele centrale pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului, care odată scoase din producție ar crea o vulnerabilitate și mai mare din punct de vedere energetic pentru România și care, scoase din uz, ar crește prețul cel puțin cu 30%’, a spus Bogdan Ivan după ședința de guvern. El a explicat că România mai are patru luni până în momentul în care, conform angajamentelor luate de statul român, trebuie să-și închidă atât minele, cât și centralele pe cărbune. ‘Aștept în cursul acestei zile o formă finală a unui studiu intermediar asupra impactului securității energetice a României a închiderii acestor mine. Negocierile pe care le-am început cu cei din Comisia Europeană vizează date tehnice foarte clare. Urmează ca în cursul zilei de mâine, după o discuție cu premierul României, căruia o să-i prezint datele respectivului studiu, să-l transmit și către cei din Comisia Europeană și să analizăm foarte clar cum, în această etapă, să oprim închiderea acestor mine și să păstrăm în continuare deschise centralele pe cărbune’, a afirmat ministrul Energiei. ‘Din perspectiva mea, într-o analiză socială, economică și strategică a României, am avut o discuție și o să încep demersurile legale pentru a face o analiză asupra zăcămintelor din Valea Jiului, din județele Hunedoara, Gorj, unde avem preponderent această concentrație a cărbunelui, antracit, huilă, lignit, pentru a vedea foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030. Asta este ținta pe care o am, ca până în 2030, cel puțin, să păstrăm exploatarea minieră și să avem în continuare centrale pe cărbune, pentru ca în tot acest timp să construim alte centrale, bazate pe gaz, care să preia sarcina de producție a energiei electrice, pe de o parte, iar pe de altă parte consider strategic pentru România să pună în calcul, dacă avem cu adevărat aceste resurse, cum ele pot să fie exploatate în continuare, să menținem activitatea economică în aceste zone și să punem în calcul că ele pot să fie exportate. Am făcut o analiză împreună cu alți colegi miniștri ai energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare’, a arătat Ivan. El a dat ca exemplu Germania, Polonia, care au redeschis activitatea de exploatare a cărbunelui. ‘Cred că și România, din punct de vedere economic, pentru salva acele zone care au o tradiție de zeci de ani în extracția cărbunelui, să poată în continuare să-și desfășoare activitatea și oamenii să poată să aibă un job bine plătit la ei acasă. În paralel, împreună cu comisarul european pe social, educație, integrare profesională, doamna Roxana Mânzatu, am purtat o discuție clară legată de oportunități de finanțare pentru economia locală, pentru a se diversifica sursele de venituri pentru oamenii din acea regiune și lucrăm pe aceste două paliere’, a mai spus Bogdan Ivan. Potrivit acestuia, obiectivele sale pe termen mediu și lung sunt acelea de a nu închide minele și termocentralele până când acestea nu vor fi înlocuite cu centrale pe gaz. ‘Asta este viziunea mea pe termen scurt, mediu și lung. Unu – să salvăm închiderea atât a exploatării miniere, cât și a termocentralelor; doi – să le păstrăm în activitate până când le vom locui cu centrale pe gaz; trei – acolo unde există zăcăminte, cred că România poate să fie o țară care să producă cărbune, să-l exporte și fără să aibă o amprentă de CO2 asupra țării noastre’, a afirmat ministrul Energiei.