În cadrul interviului, părintele a discutat despre percepția Bisericii în societatea românească, comparând-o cu cea din Franța, și a analizat impactul campaniilor de decredibilizare a Bisericii promovate de curentele progresiste. În ultimii ani, în România, s-a observat o tendință puternică de a critica și submina Biserica Ortodoxă Română. Realizatorul emisiunii a remarcat acest fenomen, iar părintele Răzvan Ionescu a oferit o explicație profundă asupra acestui subiect. Părintele a subliniat că există un apetit alarmant pentru a evidenția neputințele aproapelui și pentru a le transforma într-un spectacol public. Mulți dintre cei care critică Biserica o cunosc foarte puțin și nu sunt conștienți că, prin botezul lor, ei înșiși fac parte din trupul Bisericii. Astfel, atacurile la adresa acesteia sunt, indirect, și atacuri asupra propriei identități creștine. „Sunt uimit de apetitul românilor de a vedea neputința aproapelui și de a se preocupa excesiv de ea. În momentul în care acest lucru devine un sistem, în care unii câștigă o pâine din a comenta în dreapta și în stânga, asistăm la un fenomen îngrijorător”, a afirmat părintele. Părintele Răzvan Ionescu a subliniat că, în loc să critice și să arate cu degetul, un creștin autentic ar trebui să adopte o altă atitudine: cea a compasiunii și a rugăciunii. „Primul gest creștin este să asum poziția aproapelui meu ca și cum ar fi a mea. În loc să îl judec, să îl port în rugăciune, să mă raportez la el cu delicatețe și înțelegere”, a spus părintele. Această atitudine ar putea schimba societatea românească, vindecând rănile colective prin noblețea sufletească și înțelegerea profundă a celuilalt. Oamenii cu adevărat duhovnicești nu participă la spectacolul public al criticii permanente, ci aleg să își îndrepte atenția către transformarea interioară și pacea sufletească. Această viziune se aplică și în leadership, inclusiv în mediul antreprenorial. Un lider autentic este cel care găsește pacea interioară și se bazează pe convingeri puternice, care îi influențează și pe ceilalți într-un mod pozitiv. Comparând România cu Franța, părintele Răzvan Ionescu a remarcat o diferență majoră în felul în care Biserica este percepută și tratată de către societate și mass-media. În Franța, separația dintre stat și Biserică este foarte clară, iar acest lucru conferă libertate religioasă, fără însă ca presa să fie preocupată excesiv de eventualele slăbiciuni ale clerului sau ale instituției ecleziastice. „Nu există un interes special din partea presei franceze pentru a evidenția neputințele Bisericii, așa cum se întâmplă în România”, a explicat părintele. În România, în schimb, există un interes constant pentru a scoate în evidență eventuale probleme din cadrul Bisericii, fără a lua în considerare rolul său profund benefic în societate. Această tendință poate fi explicată prin influența curentelor progresiste, care încearcă să marginalizeze credința și să reducă impactul valorilor tradiționale asupra vieții sociale și culturale. În finalul interviului, părintele Răzvan Ionescu a propus o soluție pentru vindecarea rănilor sociale cauzate de această divizare artificială dintre Biserică și societate: întoarcerea la valorile autentice, la compasiune și la înțelegerea profundă a aproapelui. Dacă oamenii ar învăța să privească slăbiciunile celorlalți cu iubire și nu cu dorința de a judeca, societatea s-ar schimba radical. „Trebuie să ne vindecăm unii pe alții prin noblețea sufletească și prin căutarea păcii lăuntrice”, a concluzionat părintele.
Cei mai afectați sunt vârstnicii: cinci cazuri în grupa 70-79 de ani, trei în grupele 50-59 și 60-69, iar un caz la persoanele peste 80 de ani.
Potrivit newsbv.ro, Bucureștiul înregistrează cele mai multe cazuri (5), urmat de Timiș (2), iar un caz s-a confirmat în Dolj, Galați, Ilfov, Prahova, Sălaj și Vrancea.
România a înregistrat 13 cazuri de infecție cu virusul West Nile în perioada 2 iunie – 28 august, dintre
.
Municipalitatea din Brașov continuă proiectul „Primul Ghiozdan”, destinat elevilor care încep clasa pregătitoare în unitățile de învățământ din oraș. Programul, lansat în 2010, sprijină familiile și facilitează accesul echitabil la educație.
Până la începutul anului școlar, toate unitățile din Brașov vor primi pachete cu rechizite, astfel ca în prima zi de școală fiecare copil din clasa pregătitoare să aibă ghiozdanul complet echipat.
Pentru anul școlar 2025–2026 au fost achiziționate 2.800 de pachete,
.
În iulie 2025, numărul șomerilor din România a rămas relativ constant, iar rata șomajului la nivelul populației active a fost estimată la 5,8%, potrivit datelor INS publicate luni.
Privind vârsta, tinerii între 15 și 24 de ani rămân cea mai vulnerabilă categorie pe piața muncii, cu o rată de 23,5% în intervalul aprilie – iunie 2025.
Rata șomajului a fost mai mare în rândul bărbaților, atingând 6,0%, cu 0,5 puncte procentuale mai
.
Credincioșii sărbătoresc începutul noului an bisericesc cu obiceiuri simple: curățenie spirituală, reconciliere cu vecinii și rugăciuni pentru sănătate. În această perioadă, preoții sfințesc colaci, busuioc și vin, iar enoriașii le primesc ca semne ale binecuvântării.
1 septembrie marchează începutul noului an bisericesc, nu 1 ianuarie. Momentul poartă încărcătură spirituală și istorică, având rădădini în Bizanț; toamna aduce începutul administrativ și social. Este vremea reflecției și pregătirii pentru un an plin de
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.