România înregistrează una dintre cele mai mici rate de consum de fructe și legume din Uniunea Europeană, în ciuda potențialului agricol ridicat, arată un raport recent. Potrivit sursei citate, aproape trei sferturi dintre români nu consumă nici măcar o porție zilnică din aceste alimente esențiale, ceea ce ridică preocupări majore legate de sănătate publică și economie.
👉Consumul redus afectează sănătatea populației și economia
Doar 2,4% dintre români ajung să consume cinci porții de fructe și legume pe zi, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății. În contrast, media UE27 arată că 12% dintre europeni consumă această cantitate minimă recomandată zilnic, iar doar 33% dintre aceștia nu consumă nicio porție zilnic. Chiar și în Europa Centrală și de Est, România se situează clar în urma unor state precum Cehia, Polonia sau Bulgaria.
Acest consum redus al populației se reflectă direct în riscul crescut pentru boli netransmisibile și în diminuarea productivității. Astfel, nivelul scăzut de fructe și legume consumat afectează nu doar sănătatea românilor, ci și economia națională, punând presiune suplimentară atât pe sistemul de sănătate, cât și pe resursele agricole autohtone.
👉Produția agricolă sub potențial împiedică creșterea consumului
România dispune de 12,8 milioane de hectare de teren agricol folosit, adică aproximativ 8,1% din totalul Uniunii Europene. Cu toate acestea, producția de legume reprezintă doar 1,9% din producția totală agricolă UE27, iar cea de fructe ajunge la 5,4%. Această subproducție masivă contravine faptului că statul ocupă o poziție importantă în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată.
Polonia, de exemplu, care are o suprafață agricolă similară, produce 16% din fructele și 8% din legumele UE27, ceea ce arată potențialul neexploatat al României. Subproducția accentuează dependența de importuri, mărește prețurile la raft și menține consumul intern la niveluri foarte scăzute, detaliază sursa citată.
👉Statul și agricultorii trebuie să coopereze pentru o strategie integrată
Pentru a depăși această situație, intervențiile trebuie să fie coordonate între autoritățile publice și sectorul agricol local. De asemenea, este esențială elaborarea unei strategii naționale care să promoveze conștientizarea privind importanța unei alimentații sănătoase, susține raportul.
O astfel de strategie ar urma să includă ținte anuale clare de producție și consum, să reducă dependența de importuri, să stabilizeze prețurile și să asigure acces facil pentru gospodăriile vulnerabile. Aceste măsuri pot contribui direct la creșterea consumului de fructe și legume, cu beneficii pe termen lung pentru sănătatea și bunăstarea populației.