În ciuda unor tensiuni anterioare legate de sprijinul acordat Ucrainei și disputa tarifelor comerciale, relațiile dintre SUA și Uniunea Europeană par să fi luat o turnură pozitivă. Un element în acest sens îl reprezintă anunțurile simultane privind pachete complementare de sancțiuni pentru industria energetică rusă, menit să sporească presiunea asupra Moscovei.
În teritoriile din Ucraina ocupate de Rusia, copiii sunt forțați să urmeze programe școlare conforme cu standardele rusești, învățând să mânuiască arme, să sape tranșee și să opereze drone. Unii sunt chiar obligați să exhumeze rămășițe umane de pe câmpuri de luptă din al Doilea Război Mondial, în cadrul unei politici deliberate de militarizare pe care Kremlinul o desfășoară de peste un deceniu.
La cinci zile de la furtul petrecut la Muzeul Louvre, o parte din colecția prețioasă de bijuterii care au scăpat de hoți a fost mutată vineri dimineață la Banca Franței, sub o escortă polițienească strictă, pentru a asigura protecția maximă a acestor obiecte. Măsura a fost luată pentru a evita orice risc până la reluarea expunerii în muzeu.
Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat participarea sa la o videoconferință a „Coaliției Voinței”, condusă de premierul britanic Keir Starmer. Întâlnirea a reunit și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a discuta măsuri împotriva Rusiei în contextul războiului.
Belgia a primit primele avioane de vânătoare F-35 comandate în 2018, însă piloții nu le pot folosi pentru antrenament pe teritoriul național. Theo Francken, ministrul Apărării, afirmă că „spațiul aerian belgian nu va fi suficient pentru a absorbi misiunile de antrenament”.
Germania a solicitat Statelor Unite ca trei rafinării, deținute de o filială a Rosneft dar administrate de Germania, să fie exceptate de la sancțiunile severe impuse recent industriei petroliere rusești. Măsurile punitive americane vizează companii precum Rosneft și Lukoil, încercând să blocheze finanțarea războiului din Ucraina.
Șeful Statului Major al Armatei Terestre din Franța, generalul Pierre Schill, a anunțat joi că armata franceză este pregătită să mobilizeze forțe în cadrul garanțiilor de securitate în beneficiul Ucrainei, cel mai probabil în anul 2026. Acest mesaj evidențiază angajamentul Franței în conflictul dintre Ucraina și Rusia.
Comisara europeană Hadja Lahbib a susținut poziția Belgiei și premierului Bart De Wever, care au blocat planul UE de a folosi cele 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei. Lahbib a subliniat că UE „nu este încă pregătită” pentru acest demers, catalogat drept „fără precedent”.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că Franța va trimite în zilele următoare Ucrainei noi rachete antiaeriene Aster, alături de avioane de luptă Mirage, în contextul sprijinului continuu pentru această țară. Anunțul a fost făcut în timpul unei videoconferințe cu aliații ucraineni.
Croația a decis să revină la serviciul militar obligatoriu, după aproape 20 de ani de la renunțarea la acest sistem. Începând cu anul 2026, aproximativ 18.000 de tineri vor fi chemați anual pentru o instruire militară de bază de două luni, decizia fiind motivată de creșterea tensiunilor globale și războiul din Ucraina.
O anchetă pentru spionaj a fost deschisă împotriva primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, aflat în opoziţie și incarcerat din martie. Dosarul implică şi pe Necati Özkan, director de campanie al lui Imamoglu, şi Merdan Yanardag, redactor-şef la Tele1, acuzați de colaborare în transmiterea de informații confidențiale în timpul campaniei electorale din 2019.
„Aleksandr Șabalin”, o navă de debarcare rusească, se află ancorată de câteva zile în largul golfului Lübeck, la est de insula Fehmarn din Marea Baltică. Nicio legătură clară nu s-a stabilit între nava și dronele neidentificate care au survolat recent bazele militare daneze, deși ambarcațiunea a fost observată în apropierea coastei Danemarcei.