Donald Trump și interesul pentru Groenlanda: o realitate geostrategică modernă
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Donald Trump și interesul pentru Groenlanda: o realitate geostrategică modernă
Dorinta lui Donald Trump de a prelua Groenlanda reflectă nu doar o ambiție personală, ci și o tendință globală influențată de schimbările climatice, conform unui articol publicat de Politico. Aceasta insulă, care pierde anual 270 de miliarde de tone de apă din calotele sale de gheață, devine un punct de interes major pentru marile puteri, în special China, Rusia și Statele Unite.
Schimbările climatice accelererază topirea gheții arctice, ceea ce ar putea duce la dezghețarea mării polare în următorii ani. Acest proces deschide noi oportunități pentru extracția de resurse naturale, facilitând rute comerciale mai rapide și dezvoltarea unor baze militare și spațiale în regiune. Atât Rusia, cât și China își concentrează atenția asupra Arcticii, care se încălzește cu o viteză mai mare decât orice altă zonă de pe planetă.
Cererea lui Trump pentru achiziția Groenlandei nu este prima de acest fel, el având discuții despre acest subiect și în timpul primului său mandat, chiar dacă a fost întâmpinat cu refuzuri categorice din partea Danemarcei. Premierul danez, Mette Frederiksen, a respins recent din nou propunerea lui Trump, însă a recunoscut importanța creșterii interesului american pentru insulă.
Această situație ridică întrebări asupra strategiilor SUA în fața eforturilor continue ale Rusiei și Chinei de a-și consolida influența în zona Arctică. Michael O'Hanlon, director de cercetare la Brookings Institution din Washington, a declarat că SUA trebuie să își întărească prezența în nordul extrem, având în vedere că resursele dedicate acestui segment sunt destul de limitate.
Pe de altă parte, Rusia își dezvoltă propria flotă de spargătoare de gheață, printre care se află un nou model de spargător de gheață cu propulsie nucleară, care va putea naviga printre blocuri de gheață de 4 metri grosime. În contrast, capacitățile de spargere a gheții ale SUA sunt restrânse, având doar două nave, una dintre acestea fiind foarte veche.
În ultimii ani, China a lansat inițiativa Drumul Mătăsii Polare, care vizează dezvoltarea Arcticii și a rutelor comerciale din zona îndepărtată a Rusiei. De asemenea, companiile chinezeşti au arătat un interes crescut pentru mineralele din Groenlanda, un fapt care a stârnit îngrijorare în rândul autorităților americane.
Trump a justificat recent aceste ambiții prin dorința de a proteja „lumea liberă”, insistent în a atrage atenția asupra prezenței navelor chinezești și rusești în zona Arctică. Și-a exprimat chiar intenția de a nu exclude opțiunea militară în acest context.
În contextul reacțiilor la aceste afirmații, unii experți, precum O'Hanlon, consideră că este greu de crezut că SUA ar putea exercita un control real asupra Groenlandei. La rândul său, fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, John Bolton, a sugerat că SUA ar trebui să se concentreze pe întărirea colaborării cu Danemarca și guvernul Groenlandei, în loc să continue aceste cereri controversate.
În concluzie, interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda ilustrează provocările geopolitice dintr-o lume în continuă schimbare, unde resursele și rutele comerciale emergente atrag atenția marilor puteri.
