Ce impact are masa de Crăciun asupra corpului și creierului nostru

Mulți renunță la moderație în timpul mesei festive de Crăciun, însă care sunt efectele imediate ale consumului abundent asupra creierului și metabolismului? Conform unui material BBC, alimentele influențează memoria, concentrarea și sănătatea mentală, însă mesele copioase pot declanșa senzații complexe precum somnolența postprandială, generată de interacțiunea mai multor hormoni și procese metabolice.

👉 Somnolența după masă și rolul hormonilor

La consumul unei mese bogate, diverse semnale din organism, inclusiv hormonii eliberați din intestin, informează creierul că suntem sătui. Tony Goldstone, profesor asociat la Imperial College London, spune că aceste semnale provin din diferite zone ale intestinului și acționează în momente ușor diferite. Această interacțiune hormonală, numită „cascada sațietății”, influențează și senzația de somnolență resimțită după masă, fenomenul cunoscut ca „somnolență postprandială” sau „comă alimentară”.

Aaron Hengist, cercetător postdoctoral în SUA, precizează că mecanismele exacte care generează această somnolență nu sunt încă cunoscute pe deplin. Contrar ipotezei că fluxul sanguin se redistribuie de la creier către stomac, studiile arată că astfel de variații nu apar. Hengist subliniază că „răspunsul hormonal al intestinului este un cocktail; nu știm care hormoni specifici pot provoca somnolență în anumite centre ale creierului”.

👉 Efectele consumului excesiv asupra metabolismului și creierului

Un studiu din 2020, citat de BBC, a analizat reacția a 14 bărbați sănătoși care au consumat cantități mari de pizza până la limita „de a se sparge”. S-a observat că nivelurile glucozei și grăsimii din sânge nu au crescut mai mult decât după o masă obișnuită, deși aportul caloric a fost dublu. Hengist explică: „Organismul depunea eforturi mari, secretând mai multă insulină și hormoni intestinali care ajută la reglarea glicemiei și la semnalarea sațietății”.

Pe termen lung, însă, consumul frecvent de alimente bogate în grăsimi și zahăr poate provoca boli precum ficatul gras nealcoolic, care reduce cantitatea de oxigen disponibil creierului și poate duce la inflamație și riscuri neurologice. Un alt studiu din 2021, numit „The tailgate study”, a demonstrat că participanții supraponderali au dezvoltat dezechilibre metabolice după un festin de mai multe ore cu alimente abundente și alcool, subliniind presiunea pe care o poate pune o astfel de alimentație asupra organismului și creierului.

Studiile efectuate pe rozătoare au evidențiat că dietele bogate în calorii pe termen lung afectează memoria și învățarea. La oameni, cercetările sunt mai puține, dar Stephanie Kullmann de la Universitatea din Tübingen explică că un experiment de cinci zile cu o dietă bogată în gustări procesate și calorii suplimentare a alterat răspunsul insulinic în zonele creierului asociate cu controlul apetitului și memoria. Aceasta poate influența capacitatea de a opri consumul alimentar la momentul potrivit.

Astfel, chiar și perioade scurte de alimentație excesivă pot modifica funcționarea creierului, afectând echilibrul dintre foame și sațietate, ceea ce poate duce, în timp, la tulburări ale comportamentului alimentar și ale metabolismului.