Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Parlamentul a decis să elimine obligativitatea susținerii probei teoretice pentru persoanele care dețin deja un permis auto și doresc o categorie apropiată, potrivit unui proiect de lege recent adoptat. Măsurile vizează în principal tranziția între categoriile B1 și B, precum și între categoriile A1, A2 și A. Modificările au stârnit reacții critice din partea experților în circulație, care avertizează asupra riscurilor crescute pe drumuri.
Potrivit noii legi, persoanele care dețin permis de conducere categoria B1, obținut la 16 sau 17 ani, pot obține permisul pentru categoria B fără să mai susțină examenul teoretic, dacă au cel puțin un an de experiență în conducerea vehiculelor din categoria B1 și îndeplinesc condițiile legale. De asemenea, cei care au permis categoria A1 și solicită cele superioare, A2 sau A, sunt scutiți de teorie în cazul în care au acumulat o experiență de minimum doi ani în conducerea motocicletelor din categoriile inferioare.
În plus, prin această lege nu va mai fi necesară susținerea examenului teoretic la trecerea de la mașină la motocicletă, eliminând astfel o etapă considerată obligatorie până acum.
Experții în circulație își exprimă îngrijorarea față de aceste modificări legislative. Titi Aur, fondatorul Academiei Titi Aur, atrage atenția că reducerea educației rutiere poate conduce la un risc mai mare de accidente frequency pe drumurile din România. Acesta evidențiază lipsa unui sistem eficient de educație rutieră în școli și insuficiența pregătirii din școlile de șoferi, privind prevenția, anticiparea și conducerea defensivă.
„Nu prea mi se pare bine, pentru că în România avem o lipsă crasă de educație rutieră. La modul general nu se face nimic în școala generală și liceu. Școala de șoferi este oarecum sumară, superficială, se fac prea puține lucruri și oricum nu se face nimic despre prevenție, despre anticipare, despre conducerea defensivă, despre conducerea în siguranță,” subliniază Titi Aur, exprimând astfel o critică puternică a noilor prevederi.
Senatul României a stabilit bugetul pentru anul 2026 la suma de 279,9 milioane de lei, cu o creștere ușoară față de 276,9 milioane de lei în 2025, potrivit raportărilor oficiale. Acest buget reflectă ajustări determinate de inflație și obligații legale, menținând o gestionare prudentă a fondurilor publice, conform informațiilor comunicate de instituție.
Radu Miruță și Irineu Darău vor depune marți, de la ora 15.00, jurământul de învestitură în calitate de miniștri ai Apărării, respectiv Economiei, notează Administrația Prezidențială. Aceștia au fost acceptați recent ca membri ai Guvernului după validarea în Comitetul Politic al USR, conform anunțurilor oficiale.
Președintele Nicușor Dan a purtat luni o întâlnire importantă la Palatul Cotroceni cu un grup de 11 magistrați, atât actuali, cât și pensionari. Discuțiile, transmise în direct de Administrația Prezidențială, au vizat principalele provocări din sistemul judiciar, iar șeful statului a subliniat deschiderea pentru continuarea dialogului cu cei afectați de problemele identificate, potrivit informațiilor oferite de %source%.
Bogdan Sîngeap, în vârstă de 36 de ani și membru al Partidului Național Liberal, a fost desemnat să preia locul lui Costel Mihai pe listele Alianței Electorale PSD PNL Brașov, după ce Mihai și-a prezentat demisia din motive personale. Conform datelor oficiale, Sîngeap are o pregătire solidă în economie și administrație.