Anchetatorii au descoperit o grupare organizată care, începând din 2022, a facilitat obținerea ilegală a cetățeniei române prin falsificarea documentelor și sprijinul unor funcționari publici. Ministerul Public, potrivit probelor administrate, arată implicarea cetățenilor străini, avocaților și notariatelor în acest mecanism complex de fraudă.
👉Mecanismul ilegal de obținere a cetățeniei și impactul asupra documentelor românești
Conform legii, cetățenia română poate fi redobândită de cei care au fost cetățeni români sau descendenți ai acestora până la gradul al III-lea, inclusiv cu păstrarea cetățeniei străine. Profitând de această prevedere, grupul infracțional a deturnat procedura prin crearea de acte false doveditoare ale descendenței.
Au fost folosite baze de date din Republica Moldova și Ucraina pentru a genera documente oficiale false, iar unele acte prezentau urme de tuș proaspăt, indicând existența unor centre de falsificare chiar în București. În primele 11 luni ale anului 2025, peste 900 de cereri de cetățenie legate de activitatea grupului au fost identificate.
👉Implicarea funcționarilor publici și consecințele obținerii ilegale a cetățeniei
După obținerea documentelor românești în mod fraudulos, beneficiarii au intrat în posesia pașapoartelor românești, dobândind ilegal statutul de cetățeni ai Uniunii Europene. O rețea paralelă a falsificat certificate de cetățenie, utilizate mai ales de cetățeni ruși pentru a obține acte de identitate românești cu sprijinul unor funcționari insuficient verificați.
Anchetatorii au găsit cel puțin 89 de certificate false depuse la Serviciul Stare Civilă al Primăriei Sectorului 6. Documentele de naștere au fost folosite ulterior pentru a emite acte de identitate în București, Ilfov și Suceava, de multe ori cu domicilii fictive. În plus, au fost detectate intrări ilegale în România, certificate prin ștampile și vize suspecte ce nu corespund evidențelor oficiale.
Ancheta mai arată implicarea unor funcționari publici din Sectorul 6 care ar fi atestat în mod fals identitatea solicitantului și prezența acestuia, uneori eliberând acte fără certificatul de cetățenie în dosar. O sursă internă de informații din cadrul SPCEP Buftea a furnizat date confidențiale către membrii rețelei, inclusiv sprijin pentru un mandatar ce figura în multe cereri bazate pe acte false.
Urmărirea penală vizează opt membri ai grupului organizat, cinci avocați din Baroul București, 14 funcționari publici și peste 100 de suspecți în total. Autoritățile precizează că perchezițiile domiciliare sunt parte a procedurii legale și nu afectează prezumția de nevinovăție a celor cercetați până la o decizie judecătorească definitivă.
